Sala Coloanelor din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași a găzduit luni, 27 septembrie 2021, un eveniment academic remarcabil, prilejuit de susținerea publică a unei teze de doctorat interdisciplinare, notată la final cu „Summa cum laude”. Lucrarea prezentată ieri a fost realizată de Petru Cernat și se intitulează „Identitatea embrionului uman din perspectivă teologică și bioetică”. Această teză de doctorat, având o temă în premieră pentru comunitatea teologică ieșeană, reprezintă o contribuție substanțială în abordarea subiectelor ce vizează embrionul.
Domnul Petru Cernat este, începând de ieri, 27 septembrie a.c., doctor al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, domeniul Teologie.
Coordonatorul științific al tezei de doctorat a fost pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa de la Facultatea de Teologie din Iași, iar comisia de doctorat a fost formată din: președinte – pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul instituției universitare de teologie, referenți – pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Sebastian Moldovan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și prof. univ. dr. Cristina Gavrilovici de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Studiul final înseamnă pentru mine studiu întregitor. Iar orice studiu întregitor te învață în primul rând măsura. Este de fapt o școală a smereniei. Îți dai seama cât de mic ești în comparație cu gândirea părinților și profesorilor de dinaintea ta, care au trudit inspirat pe ogorul Teologiei și care au deschis piste noi de cercetare și aprofundare a elementelor de credință, morală și spiritualitate. Împlinirea vine din binecuvântarea pe care o simți când te așezi la umbra slovei și cuvântului «dres cu sare». Iar în zona academică, susținerea unei teze de doctorat aduce confirmarea faptului că doctorandul poate face cercetare, poate aprofunda și sintetiza literatura de specialitate dintr-un anumit domeniu, pe o anumită temă și poate deschide noi direcții de cercetare. În plan personal, susținerea tezei de doctorat mi-a împlinit o anumită sete de cunoaștere și m-a structurat interior în direcția unei mai bune cunoașteri de sine. Am plecat la drum cu gândul că lucrarea de față poate contribui la edificarea interioară și intelectuală a celor care mărturisesc că Dumnezeu este cel care pune un suflet rațional în momentul zămislirii unui trup nou din trupul părinților. În contextul actual al discuției despre educația sexuală, răspunsul la întrebarea «Când începe viața umană?» are un rol formidabil. Misiunea Bisericii are în structura ei respectul profund pentru viața umană în toate etapele ei de dezvoltare. Este bine cunoscut aportul misionar pe care îl au mișcările Pro Vita din cadrul Bisericii. Lucrarea mea poate fi un instrument util pentru cursurile de formare ale preoților, pentru pregătirea unui discurs despre ceea ce se întâmplă în primele zile ale existenței noastre pământești, și de asemenea, poate constitui un punct de plecare în predarea unor elemente de antropologie prenatală la liceele cu profil teologic și facultățile de teologie.” ne-a declarat dr. Petru Cernat.
După citirea referatelor de către membrii comisiei şi după întrebările şi aprecierile venite din partea publicului, domnului Petru Cernat i s-a oferit titlul de Doctor în Teologie, primind calificativul „Summa cum laude”.
„Provocările bioetice escaladează agenda morală a omului contemporan. Întrebări precum: «Este moral să apelăm la fertilizare in vitro în caz de probleme de infertilitate?», «Este corect să alegem noi sexul copilului pe care îl dorim?», «Ce se întâmplă cu embrionii care nu sunt implantați și sunt congelați de către clinică?», «Ce statut are embrionul uman: este o persoană umană sau doar un conglomerat de celule?», «Ce înseamnă transplantul de organe vitale?», «Sinuciderea asistată medical în cazul unei boli incurabile se poate justifica moral?» nu mai pot fi evitate. Are Biserica un răspuns la aceste provocări? Dacă suntem tentați să credem că nu, înseamnă că nu „am mânat mai la adânc”. Biserica are o antropologie specifică care poate fi valorificată în sensul oferirii de răspunsuri la întrebările de mai sus. Pe scurt, antropologia ortodoxă ne învață că omul, chip și asemănare a lui Dumnezeu, este trup și suflet de la început (de la zămislire), o persoană chemată la comuniunea cu Dumnezeu, cu semenii și cu întreaga creație. Și clericii și studenții de la Teologie, în contextul progresului biotehnologic, au nevoie de o ancoră de care să se țină: așa poate fi înțeleasă bioetica creștină. Este acea bioetică a Vieții, a vieții înțeleasă ca dar de la Dumnezeu, adică acea bioetică pentru care însușirea vieții ca viață este înrădăcinată în principiile «Să nu ucizi!» și «Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți». Omul primește viața pentru a și-o însuși, întrucât însușirea este modul în care fiecare om devine un însuși sau o însăși. Este vorba de însușirea în modul ei propriu, respectând rațiunea ei. Ignorarea Izvorului Vieții produce în noi acea viață care mai rămâne posibilă după ce alimentarea directă de la acel Izvor a încetat: viața ca supraviețuire biologică, dependentă de puțina capacitate vitală aflată în dimensiunea sensibilă a lucrurilor. Lucrul acesta presupune trăirea vieții pe cont propriu, individualist, nereceptiv, ca o viață care se epuizează și se stinge; se pare că omul contemporan nu înțelege că independența de Viață creează dependența de înlocuitori, obsesia egolatră pentru conservare și lupta pentru supraviețuire. Amenințat cu extincția și gata să ia viața, omul transmite urmașilor săi expatrierea, vulnerabilitatea și agresivitatea. Până la urmă, aceasta și este misiunea bioeticii creștine: să reafirme faptul că, dacă nu recunoaștem prezența lui Dumnezeu în lume, aceasta nu înseamnă că Îl evacuăm real pe Dumnezeu, ci evacuăm din lume puțina umanitate care a mai rămas în noi”, a mărturisit la final Petru Cernat.
Noul doctor este licențiat în Teologie Ortodoxă Pastorală și Limbi clasice
Dr. Petru Cernat, originar din localitatea Vicovu de Jos – Suceava, este asistent universitar asociat al Facultății de Teologie, catedra de Teologie Morală, iar din anul 2017 este redactor colaborator al Editurii Doxologia. Între anii 2013 - 2016, Petru Cernat a fost voluntar în cadrul Colegiului „Sfântul Nicolae” din Iași, iar în perioada 2016 - 2017 a fost încadrat ca referent. Este licențiat în Teologie Ortodoxă Pastorală și absolvent al studiilor de licență din cadrul Facultății de Litere, specializarea Limbi clasice. De asemenea, în perioada 2015 – 2017, noul doctor a urmat studiile masterului „Misiune și slujire pastorală” din cadrul instituției de teologie ieșene. În prezent, este voluntar al Capelei „Izvorul Tămăduirii” din cadrul Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon”.