Referendumul pentru definirea termenului de „căsătorie” în Constituție a stârnit un val de discuții. De aceea, am adunat cele mai des întâlnite întrebări, la care răspundem.
De ce trebuie să modificăm Constituția, dacă în Codul Civil este deja reglementată căsătoria ca fiind unirea dintre un bărbat și o femeie?
Orice articol din Codul Civil poate fi schimbat în Parlament, fără ca voinţa populară să fie consultată. Așadar, e nevoie de a securiza acest termen, „căsătorie”, și în Constituție. Formularea actuală, de „soți”, ar permite căsătoria între persoane de același sex. Acest deziderat, asumat de colectivitatea homosexuală, bisexuală și transsexuală (LGBT) încă din 2006, se poate obține prin simpla amendare a Codului Civil.
***
Revizuirea Constituției nu devine o armă împotriva familiilor monoparentale sau a altor tipuri de familii?
Nu. Explicarea noțiunii de „căsătorie” se referă exclusiv la dreptul de căsătorie conform înţelesului său propriu și nu afectează familiile constituite în virtutea filiaţiei (familiile monoparentale). Deci, revizuirea Constituției nu are ca obiect familia, în ansamblul său, ci doar căsătoria – din care, logic, se naște tot o familie. Prin urmare, viața și relațiile de familie din afara căsătoriei, cele bazate pe faptul biologic al descendenței, nu sunt afectate în niciun fel. Inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituția României nu scoate de sub ocrotirea statului familiile monoparentale, copiii cu părinți despărțiți sau copiii crescuți de bunici sau alte rude.
***
Referendumul ne costă bani mulți. Nu ar fi putut fi folosiți la ceva mai important?
Banii folosiți pentru referendum fac parte din fondul de rezervă al Statului, fond ce are rolul de a susține financiar orice referendum. Așadar, acești bani nu puteau fi folosiți în alt context.
Cu participare la vot sau fără, cheltuielile vor fi aceleași. Motivul absentării de la vot pentru că este „prea scump” nu va duce la scăderea costurilor. Democrația costă și, indiferent de un „da” sau un „nu”, democrația înseamnă vot, nu boicot.
***
Chiar era aceasta cea mai importantă problemă de care trebuia să ne ocupăm acum?
Dezbaterea pe tema definirii căsătoriei a existat deja în numeroase state din lume. E o temă importantă și atinge multe puncte sensibile – dovadă fiind tocmai agitația și zbuciumul create în jurul acestui subiect.
***
Rezolvă Constituția problemele familiilor „tradiționale” care se confruntă cu probleme de țin de sărăcie, violență, alcoolism, diferite forme de abuz?
Revizuirea Constituției nici nu şi-a propus să rezolve problemele familiei, ci să protejeze instituţia căsătoriei care, în forma actuală, riscă să își piardă sensul – prin extinderea la cupluri de același sex și prin creșterea numărului de parteneri. În plus, nici legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex nu ar rezolva în vreun fel necazurile familiei.
Trebuie să fim conștienți că oricând, în familie și în afara ei, în cuplurile naturale, la fel ca și în cele homosexuale, există probleme. Acestea sunt vechi. Ele nu se exclud și nici nu ar fi dispărut, dacă nu s-ar fi organizat referendumul pentru revizuirea Constituției. Este nevoie de un efort susținut pentru rezolvarea lor, pe o durată lungă de timp. Prin urmare, putem revizui Constituția – care este un proces cu o durată limitată – și putem continua, apoi, în paralel, să ne preocupăm de toate provocările societății în care trăim.
***
Referendumul acesta este unul anti-homosexuali?
Referendumul acesta nu este centrat împotriva cuiva – ci e pro căsătorie. Întrucât nu există în România dreptul la căsătoria cu o persoană de acelaşi sex, consacrarea constituţională a acestei interdicţii preexistente nu restrânge nimic şi nu atinge vreun drept. Nicăieri în Carta Europeană a Drepturilor Omului sau în alte forme legislative care decurg din aceasta nu este specificat „dreptul“ la căsătoria homosexuală. În plus, restricții în ceea ce privește căsătoria există și în cazul persoanelor de sex opus – nimeni nu are dreptul să se căsătorească cu oricine dorește. Un copil, chiar dacă nu mai este minor, nu se poate căsători cu părintele sau cu unul dintre bunicii săi. Un soț nu își poate lua mai multe soții, o femeie nu se poate căsători cu un bărbat deja căsătorit.
Referendumul acesta nu are cum să fie unul anti-homosexuali, întrucât definirea căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie nu le neagă homosexualilor drepturile cetățenești. Ei au acces nediscriminatoriu la piața muncii, la servicii de educație, de sănătate. Au dreptul de rezidență pentru soții căsătoriți în alte state, își pot lăsa moștenire averea prin notar. În plus, orice formă de discriminare împotriva lor este pedepsită prin lege.
***
Dar homosexualii nici nu au cerut legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex. Există un temei care să justifice acţiunea oponenţilor acestui tip de „căsătorie”?
Grupuri activiste au afirmat deja căsătoria homosexuală ca fiind un obiectiv important, la Gay Pride, în 2006. S-a încercat deja, la Curtea Constituţională, recunoaşterea căsătoriilor homosexuale încheiate în alte state ale Uniunii Europene. În România au existat, până acum, șase inițiative de legalizare a parteneriatelor civile homosexuale, iar trei dintre acestea sunt pe rol în Parlament.
Întrebarea firească ce se naște este: dacă activiștii LGBT nu doresc legalizarea căsătoriei homosexuale, de ce se opun cu înverşunare unei iniţiative cetățenești a 3 milioane de români?
***
Demersul acesta, de revizuire a Constituției, este impus de Biserică? De ce se bagă Biserica în treburile de stat?
Acest demers de definire a căsătoriei ca unire dintre bărbat și femeie este îmbrățișat de toate comunitățile creștine, necreștine și chiar de către cei necredincioși. El este un demers cetățenesc, iar Biserica și cultele îl susțin ca propunere – însă respectă mecanismele statului. Nu se cere în referendum impunerea oficierii căsătoriei în Biserică, pentru a se putea pretinde că avem de a face cu impunerea unei viziuni religioase. În discuţie este doar sfera civilă a căsătoriei.
***
Ne interesează ce fac oamenii în dormitorul lor?
Revizuirea Constituţiei se referă doar la ceea ce fac oamenii în public și oficial, în fața ofițerului de stare civilă.
***
Politicienii actuali profită de pe urma referendumului – de ce le-am face jocul?
Revizuirea Constituției a fost declanşată de persoane private în toamna lui 2015 şi a fost înregistrată în Parlament în mai 2016. Așadar, inițiativa cetățenească provine din zona societății civile și a trecut prin mai multe guvernări. Faptul că unii profită politic de pe urma referendumului, nu delegitimează revizuirea.
***
Întrebarea de la referendum este confuză. De ce se vorbeşte doar despre legea adoptată de Parlament şi nu se spune nimic despre familie sau căsătorie?
Legea nr. 3/2000 privind desfășurarea referendumurilor precizează la articolul 7, aliniatul 1: Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?”.
Aceasta este, deci, formularea standard impusă de lege pentru întrebarea ce se pune la o revizuire constituțională. Acum se referă strict la articolul modificat și anunțat în Monitorul Oficial, împreună cu avizul Curții Constituționale a României. Nimeni nu mai poate adăuga ceva la legea de revizuire a Constituţiei. Orice adăugire ar fi tardivă, ilegală şi în afara avizului dat de CCR.
Întrebarea de acum este identică cu cea de la Referendumul constituțional din 18-19 octombrie 2003, care s-a desfășurat tot în două zile. Atunci s-au prezentat la vot 55,7% dintre alegători, adică aproximativ 10 milioane de oameni. Referendumul din 2009 a fost unul consultativ, de aceea întrebarea a fost formulată altfel.
***
Citește și: