Praznicul Înălţării Măntuitorului Iisus Hristos a adunat și în acest an, cu prilejul hramului istoric al Mănăstirii Neamţ, sute de credincioşi din întreaga ţară, dar şi din străinătate. Slujbele oficiate cu prilejul sărbătorii au început de miercuri seara, 1 iunie 2022, când a fost săvârșită slujba Privegherii, de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Astăzi, 2 iunie, a fost oficiată Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, înconjurați de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.
Cea mai veche așezare monahală din Moldova, ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, „Ierusalimul Ortodoxiei Române” – așa cum mai este denumită Mănăstirea Neamț, a îmbrăcat în această perioadă haine de sărbătoare, pregătindu-se pentru cei care au participat la sfintele slujbe cu prilejul hramului istoric. De amintit că ieri, peste 200 de tineri și adulți s-au adunat la Târgu Neamț și la Pipirig, pentru a merge într-un pelerinaj pedestru la hramul Mănăstirii Neamț. Activitatea organizată de Sectorul de Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor și-a propus să reînvie tradiția bunicilor și strămoșilor noștri, care obișnuiau ca la marile sărbători din preajma așezămintelor monahale să meargă împreună și să participe la sfintele slujbe.
„Este un praznic la fel de luminos și important ca cel al Învierii”
Slujba Privegherii a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a ținut la final un cuvânt de învățătură:
Ne-a învrednicit Bunul Dumnezeu să trăim din nou acest mare și luminat praznic împărătesc, care umple de bucurie și de nădejde inimile și sufletele noastre. Este un praznic la fel de luminos și important ca cel al Învierii, de aceea și în seara aceasta, la slujba Privegherii, s-au cântat mai multe cântări închinate Învierii pentru că există o strânsă legătură între lucrarea mântuitoare a Mântuitorului Iisus Hristos, între sfintele Sale pătimiri, moartea Sa pe Cruce, învierea Sa de morți și înălțarea Sa la Ceruri. Acest ciclu de mari sărbători se va încheia peste puțină vreme, odată cu Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, când serbăm întemeierea Bisericii care a devenit laboratorul în care noi, creștinii, luăm roadele lucrării mântuitoare a lui Hristos, ne sfințim și ne îndumnezeim viețile noastre în nădejdea că și noi vom moșteni slava la care Hristos s-a înălțat după 40 de zile de la Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Luca ne spune că vreme de 40 de zile, Mântuitorul s-a arătat pe sine viu ucenicilor Săi, încredințându-le multe adevăruri despre Împărăția Cerurilor.
Patru ierarhi și sute de oameni s-au bucurat de hramul Neamțului
În această dimineață, cei prezenţi la sărbătoarea istorică a „Ierusalimului ortodoxiei române” au aşteptat la rând pentru a se închina la moaştele Sfântului Cuvios Paisie Velicicovschi, ale Sfântului Simeon cel din Muntele Minunat şi ale Sfântului necunoscut, acestea fiind aşezate în biserica cea mare a mănăstirii. De asemenea, închinătorii s-au putut ruga şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, aceasta fiind amplasată într-un foişor special amenajat din curtea aşezământului monahal. Icoana Maicii Domnului, ce datează din anul 665, a fost pictată în Lida şi dăruită de împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, în anul 1429. În Joia Înălţării, ierarhi, preoţi şi credincioşi au participat la slujba sfinţirii apei, oficiată în faţa aghiasmatarului din cadrul ansamblului mănăstirii. Slujba a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
După slujba de binecuvântare a apei, clericii şi credincioşii au mers în procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului până în curtea Mănăstirii Neamţ, unde, pe un podium special amenjat, s-a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Gloria Dei” al Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Neamţ, dirijat de pr. prof. Marius Gabriel Brumă.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie, care a făcut referire la două aspecte ce caracterizează sărbătoarea Înălțării Domnului:
Această bucurie a apostolilor, pe care au trăit‑o văzându-L pe Hristos înălțându‑se la ceruri, dând cea mai mare cinste, adevărata demnitate firii noastre omenești, îndumnezeind‑o și așezând‑o de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl, această bucurie venea din faptul că atunci când Hristos S‑a înălțat la ceruri, de fapt a coborât în adâncul inimii lor. Și când Hristos coboară, Se întrupează în această lume, El de fapt ne înalță la ceruri. Prin întruparea Sa, prin jertfa Sa, prin răstignirea Sa, prin învierea Sa și prin înălțarea Sa, ne înalță la ceruri. Sărbătoarea Înălțării Domnului înseamnă coborârea în adâncul inimii omului, adică se instaurează odată cu această sărbătoare, cum spune Părintele Dumitru Stăniloae, o interioritate reciprocă între Dumnezeu și om. Și bucuria venea în sufletele apostolilor din jertfa lui Hristos, pentru că nu există în lumea aceasta bucurie care să dăinuie, nu din acestea efemere care pot fi generate de păcat, ci bucuria pe care nimeni nu o poate smulge, bucuria cea veșnică, vine întotdeauna din jertfă.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a adresat câteva gânduri celor prezenți:
Cum lucrează harul sărbătorii în viața noastră? Prin împărtășirea cu Dumnezeu, prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului, prin împărtășirea din smerenia Domnului, prin împărtășirea din iubirea cea mare a lui Dumnezeu pentru noi și pentru lume, prin darul pocăinței prin care mintea noastră se îndreaptă, se întoarce în permanență sau este chemată să se întoarcă spre Dumnezeu ca să vedem lucrurile din viața noastră, molimă, războaie și cele care se întâmplă în lume, nu prin mintea noastră cea săracă, ci prin mintea lui Dumnezeu.
De asemenea, Părintele Arhimandrit Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, a mulțumit tuturor celor care au înfrumusețat și în acest an cu prezența lor sărbătoarea hramului. Totodată, a evidențiat principalele odoare aflate în patrimoniul Mănăstirii Neamț, ce adună în fiecare zi, dar mai ales la momentele de sărbătoare, pelerini din întreaga țară, dar și din străinătate:
De aproape 800 de ani, la Mănăstirea Neamț sunt atât icoane făcătoare de minuni, cât și Sfinte Moaște. Și amintim aici pe Sfântul Simeon cel din Muntele Minunat, al cărui cap a fost dăruit de Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt în 1463, icoana Maicii Domnului, care a fost oferită de către Binecredinciosul Voievod Alexandru cel Bun și apoi, în secolul al XVIII-lea, a rânduit Dumnezeu să vină aici Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi. (...) Mulțumim pentru prezență Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor și Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, pentru că au lăsat toate și au venit aici. Mulțumim de asemenea preacuvioșilor părinți stareți, preacucernicilor părinți, corului seminarului, care a cântat atât de frumos prin sârguința părintelui director și în mod deosebit credincioșilor care au împodobit această frumoasă slujbă.
De Înălțarea Domnului, poporul român își aduce aminte de eroii care s-au sacrificat pentru patrie
Spre finalul evenimentelor dedicate hramului Mănăstirii Neamţ s-a săvârşit slujba Parastasului pentru ctitorii aşezământului monahal, pentru eroii neamului care şi-au jertfit viaţa, ostași care de-a lungul anilor au murit pentru apărarea și demnitatea ţării.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române a transmis într-un comunicat că toate clopotele din Patriarhia Română au bătut joi, 2 iunie 2022, la ora 12:00, spre pomenirea eroilor români. Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor, sărbătoare națională de comemorare a tuturor celor care s-au jertfit pentru țară și credință. Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.
Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Domnului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.