Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, a cărui dată de prăznuire este 2 iulie, a fost cinstit astăzi în mod cu totul deosebit la Mănăstirea Putna, acolo unde se află mormântul său. S-au împlinit 514 ani de trecerea sfântului voievod la cele veşnice şi 561 de ani de la înscăunarea sa ca domn al Moldovei.
Mii de credincioși din întreaga țară și din Republica Moldova au participat zilele acestea la slujbele dedicate celui de-al doilea hram al Mănăstirii Putna - Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare și Sfânt.
Evenimentele au debutat duminică seara cu slujba de sfințire a „Crucii unității neamului românesc”, cruce dăruită de locuitorii orașului Soroca. Tot duminică seară a fost oficiată slujba Privegherii de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Au participat la slujba de seară și alți ierarhi: Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Mitrofan, Mitropolit de Lugansk si Alchevsk - Ucraina, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților și Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord.
La fina, Părintele Arhiepiscop Pimen a vorbit celor prezenți despre cinstirea de care se bucură Sfântul Voievod Ștefan cel Mare atât în țară, cât și în rândul străinilor și a subliniat atașamentul domnitorului față de credința ortodoxă.
„Pildă și model a celui care are o responsabilitate mai mare sau mai mică în slujba Bisericii, a țării sau a lumii”
Luni, 2 iulie, în ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei împreună cu un sobor de ierarhi din care au făcut parte Mitropolitul Mitrofan de Lugansk si Alchevsk - Ucraina, Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, Episcopul Macarie al al Europei de Nord și Episcopul vicar Damaschin Dorneanul.
În omilia prilejuită de slujba hramului mănăstirii Putna, Părintele Mitropolit Teofan a spus despre Sfântul Voievod Ștefan cel Mare că „oamenii l-au urmat pentru că au recunoscut în el glasul Cerului și împreună cu el au mers” pe calea care duce spre „Împărăția lui Dumnezeu”. Ierarhul a evidențiat faptul că dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și-a exercitat slujirea de domn „ținând cont în mod special de trei lucruri: credința în Dumnezeu, iubirea față de neamul său și atașamentul față de valorile familiei”. Totodată, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei l-a evocat pe sfântul voievod ca fiind un om al rugăciunii, al postului, al pocăinței și al spovedaniei: „În clipe de bucurie sau în momente de cumpănă alerga la chilia Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, se arunca în genunchi la picioarele lui, își mărturisea păcatele, primea dezlegare și prin aceasta ajutor de la Dumnezeu”. Mitropolitul Teofan l-a numit pe sfântul voievod „pildă și model a celui care are o responsabilitate mai mare sau mai mică în slujba Bisericii, a țării sau a lumii”.
Personalitatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, dar și credința poporului român, au fost apreciate în cuvântul său și de Înaltpreasfințitul Părinte Mitrofan, Mitropolit de Lugansk si Alchevsk: „Biserica Ortodoxă Română sărbătorește în această zi un mare erou, o personalitate care a putut în sine să unească și totodată să fie un conducător, și, peste toate acestea, să fie și o personalitate sfântă. Numele lui este scris, cu adevărat, cu litere de aur în istoria României și în istoria Sfinților Români. Aflând despre acele biserici și mănăstiri - mai mult de 40 - pe care le-a lăsat moștenire, m-am convins încă o dată de sfințenia acestei personalități. Fiind pentru prima dată în România, am avut ocazia să mă încredințez de înaltul nivel de duhovnicie al poporului român și văzând că sunteți la această sfântă sărbătoare în număr așa de mare, se bucură inima mea”.
Prezent la evenimentele de la Putna a fost și Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi, cel care a vorbit despre Sfântul Voievod Șltefan cel Mare ca fiind „icoană și simbol al identității noastre naționale”. La finalul Liturghiei s-a dresat celor prezenți și Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, după care a avut loc un Recital susținut de Orchestra-Model și Corul „Credo” ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și de Corul „Glasul Bucovinei” al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” - Fălticeni. În continuare, s-a desfășurat ceremonia militară de depunere de flori la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, urmată de defilarea gărzii de onoare.
În cuvântul rostit după aceste momente, starețul Mănăstirii Putna, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, a subliniat faptul că Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost și este un simbol al unității românilor, îndemnându-i pe cei prezenți la păstrarea valorilor ce definesc neamul românesc:„În anul 2004, pe 2 iulie, mii de români, din stânga și din dreapta Prutului, au venit la Mănăstirea Putna la sărbătoarea Ștefan «500» - 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a slăvitului Voievod. Atunci, în cartea de impresii a mănăstirii, o tânără din Orhei a scris aceste cuvinte: «Astăzi Ștefan ne-a unit pe toți. Cine-i va urma exemplul?». Au trecut patrusprezece ani de atunci și întrebarea ei are, iată, același răspuns: Astăzi tot Ștefan ne unește. Mereu ne-a unit acest părinte al neamului nostru ne va uni. Ca un părinte, el ne strânge la pieptul său, ne învață, ne mângâie, ne dă putere și ca un părinte se bucură nespus atunci când fiii lui vin la pieptul lui și îi spun și bucuriile, și durerile, și temerile, și nădejdile”.
Toți cei la hramul Putnei au luat parte și la inaugurarea Portalului Memorial Golgota Neamului - „Fântâna Albă”, închinat jertfei românilor de pretutindeni și din toate timpurile pentru libertate, independență și demnitate națională și, în mod special, românilor care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru „vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria”. Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci și o cișmea. Poarta este trecerea; troița marchează locul jertfei și, așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, iar cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor.
Evenimentele de astăzi de la Putna s-au încheiat cu recitalul Grupului Vocal-Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” - Vicovu de Sus. Credincioșii au avut ocazia și să se închine la moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul și ale Sfinților Putneni, Cuvioșii Sila, Paisie, Natan.