În ambianța tainică și tihnită a Sfintei Mănăstiri Putna, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, misionarii protopopești din cele 13 protoierii ale Arhiepiscopiei Iașilor s-au întâlnit în ședință de lucru. După săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii în biserica voievodală, bucurându-ne de prezența și binecuvântarea părintelui stareț Melchisedec Velnic, lucrările s-au concentrat asupra temei „Aspecte misionar duhovnicești din slujirea preoților pe timp de pandemie”.
Analiza temei s-a desfășurat potrivit următoarelor problematizări: Care este atitudinea misionarului față de noile provocări? Care sunt prioritățile și nevoile misionare? Care sunt soluțiile?
În societatea actuală tehnicizată și globală, amăgită prin ideologii, și cu atât mai mult în situația excepțională pe care o traversăm, familiaritatea omului cu Dumnezeu este marginalizată și repudiată în intimitatea proprie. De fapt, toate măsurile preventive și restrictive în această perioadă pandemică au cultivat acest aspect al trăirii credinței, limitat la spațiul domestic. S-a erodat calitatea comunitară și comunională a parohiei și a relațiilor interumane și s-a cultivat frica: frica de boală, frica de a te întâlni cu cineva pentru a nu te contamina, frica de amendă, frica de contagiune de la potirul euharistic. Astfel, dimensiunea ontologică, comunitară și interpersonală a vieții sociale fiind umbrită.
Toate acestea favorizează dezvoltarea unui nihilism și a unei rutine prozaice, a unei culturi a nimicului și al insegnifiantului, a monotoniei și a unei stări de plictis generalizat care erodează puternic conștiința eclesială. Tocmai de aceea, în contextul actual, este imperativă asumarea și formarea unei conștiinței eclesiale conforme duhului Bisericii și fidele Sfintei Scripturi și Sfinților Părinți.
Asumarea conștiinței eclesiale în lucrarea misionară a Bisericii (cler și popor) presupune centralitatea Domnului Hristos, a Adevărului și a Vieții Care se întrupează concret în Persoana Fiului lui Dumnezeu și comunicată nouă în viața liturgică și sfințitoare a Bisericii.
Această conștientizare și mărturisire a conștiinței eclesiale, în care părtășia la viața lui Hristos cel răstignit și înviat este lucrarea și împlinirea vocației noastre umane, depășește deopotrivă atât pietismul, cât și activismul în care nu de puține ori suntem ispitiți să alunecăm.
De asemenea s-a semnalat nevoia de a fi în mijlocul preoților, prin participarea la cercurile misionare care oferă prilejul prielnic de a încuraja și împrospăta râvna misionară, precum și organizarea unor dialoguri duhovnicești care reprezintă un factor de stabilitate și încredere pentru credincioși.
La finalul întâlnirii, părintele arhimandrit Nicodim Petre, consilierul Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, a adus alese mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântarea șederii noastre în dulcea Bucovină. (Pr. inspector Mihai Zvorăște)