Astăzi, în Duminica a VI-a după Rusalii, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a slujit Sfânta Liturghie la Catedrala mitropolitană din Iași.
Slujba arhierească a fost săvârșită pe amplasamentul din fața locașului de cult, iar credincioșii prezenți au respectat distanțarea sanitară, ascultând Sfânta Liturghie din mai multe locuri ale incintei mitropolitane.
În cuvântul de învățătură din cadrul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a explicat Evanghelia zilei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum - făcând referire și la „slăbănogirea cea sufletească” și la formele ei de manifestare: „Mărturisește Domnul Hristos în Evanghelia acestei duminici că orice formă de neputință, de la căderea lui Adam și a Evei încoace, are drept izvor săvârșirea păcatelor. Privind la noi înșine, și privind la lume, remarcăm realitatea că exisă foarte multă neputință și parcă, zilele trecând, luăm aminte la desfășurarea acestei stări de neputință care ne cuprinde și cuprinde lumea toată. De aceea, se cuvine astăzi, urmând cuvântul Evangheliei, precum și cuvântul Sfântului Apostol Pavel din Epistola către Romani, rostit în Apostolul zilei, să ne oprim gândul și mintea asupra propriei noastre neputințe și slăbănogeli. Mă voi referi în mod special la slăbănogirea noastră sufletească, care se arată în mai multe feluri. În primul și în primul rând, se arată în incapacitatea noastră de a iubi, Iubirea fiind numele lui Dumnezeu. Omul care nu iubește sau omul în clipa când nu iubește, acela nu trăiește cu adevărat. Iubesc, așadar trăiesc cu adevărat. Incapacitatea de a iubi se arată în nesfârșitele sfâșieri ale urii de multe feluri, pe care o vedem răvârsându-se prin multiple moduri în lume. Incapacitatea de a ierta și de a cere iertare- o altă formă de neputință, larg răspândită, a neputinței sufletești. Cât este de greu pentru omul neputincios sufletește să rostească în fața celuilalt «Iartă-mă, te rog!». Această neputință de a cere iertare celuilalt are justificări multiple - el mi-a grești, el este vinovat, el să ceară iertare - și așa pătrundem într-un lanț al neiertării care ne slăbănogește tot mai mult. Incapacitatea de a ne smeri - toți ne dorim să fim mari, și, dacă se poate, ceilalți să fie mici. Ei să se smerească în fața noastră, nu noi să ne smerim în fața lor. Smerenia, împreună cu simplitatea, ne spune Filocalia, zămislesc dragostea cea dumnezeiască. Simplitatea și smerenia, unită cu credința, o tranformă pe aceasta în cunoscătoare, adică îl ajută pe om să sesizeze adevăratul sens al lucrurilor din viața proprie și din viața lumii”.
În timpul slujbei, numeroși credincioși s-au închinat la cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, aflate în Catedrala mitropolitană. Rândul a respectat distanțarea sanitară, înșirându-se de-a lungul întregii incinte, iar credincioșii au purtat mască de protecție. De asemenea, la intrarea și la ieșirea din catedrală, au existat puncte de dezinfecție.