În această dimineață au debutat lucrările Simpozionului Internațional „Dimitrie Cantemir”. Ziua a început cu săvârșirea Sfintei Liturghii și slujba de pomenire pentru marele domnitor al Moldovei, săvârșite de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, iar de la ora 10:00 a avut loc deschiderea oficială, în Sala Gotică a așezământului monahal ieșean.
Simpozionul Internațional „Dimitrie Cantemir” este un eveniment științific cu participare internațională, cu invitați din Franța, Turcia și Republica Moldova, organizat de Arhiepiscopia Iașilor împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Timp de trei zile vor exista mai multe sesiuni de comunicări științifice în domenii diferite precum istorie, teologie, muzicologie și filologie, ce vor avea loc în Sala Gotică a Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, dar și în Sala Sinaxar din cadrul Ansamblului Mitropolitan din Iași.
În deschiderea evenimentului, părintele Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, a evocat personalitatea domnitorului Dimitrie Cantemir:
Cantemir este uriaș. Avem oaspeți din Germania, așa cum este părintele profesor Daniel Benga, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din München, oaspeți din Turcia, din Republica Moldova și așa mai departe. Sigur, se pot spune multe pentru a arăta că deși comemorăm o personalitate istorică prin ceea ce a făcut la vremea sa și având viziune este și actual. Întâi de toate, el este o personalitate marcantă a istoriei și culturii noastre, este o figură proeminentă pentru contextul istoric și cultural contemporan. A acumula, pe pași, valorile naționale în sânul familiei, e adevărat, una distinctă, domnească, apoi, prin educație, prin școlire, culturile clasice, limbile grecești, latine, slavone, ca performanțe cu totul deosebite, cunoașterea limbilor și civilizațiilor islamice, persane, cu exoticul lor, pentru un european, dar și cu intrinsecile învățăminte, toate ar putea fi visul multora dintre savanții de astăzi. Dar de foarte puțini atins.
La rândul său, Înaltpreasfințitul Teofan a explicat care este datoria pe care o avem către domnitorul Dimitrie Cantemir:
Datoria noastră față de acest dar mare pe care ni l-a oferit Dumnezeu în chipul minunat al lui Dimitrie Cantemir încă rămâne mare. Încă rămâne mare pentru că străinii au pătruns în genialitatea lui uneori parcă mai mult decât noi. Prin aceasta, desigur, măreția lui Cantemir devine evidentă, dar în același timp, este o chemare a școlii românești pentru a avea în programele sale școlare mai mult spațiu alocat lui Dimitrie Cantemir. Poate că există, dar cred că nu este suficient. Este nevoie de o aplecare a noastră, a tuturor asupra ceea ce a împlinit el și a încerca să îi prezinți chipul în fața copiilor, în fața elevilor, în fața studenților, pentru că trăim în general sentimente de frustrare uneori în fața măreției celor din alte locuri ale lumii, celor care fac parte din alte națiuni. Și e minunat că avem această deschidere și capacitate de recunoaștere a valorilor altora, dar este de asemenea necesar ca valorile care au fost plămădite prin mila lui Dumnezeu pe acest pământ să fie ținute în viață, să devină tot mai vii în conștiința tinerelor generații, în conștiința noastră, a tuturor, pentru că mare este virtutea recunoștinței pe care o arătăm, în primul rând, față de Dumnezeu, că ne-a binecuvântat cu un asemenea. Gratitudinea arătându-se, bineînțeles și față de cei care au reprezentat această inimă a culturii românești de altă dată cu toate urmările acestei inimi pentru organismul cultural, bisericesc, de ce nu, politic și economic al națiunii române.
După deschiderea oficială a Simpozionului, a urmat conferința inaugurală intitulată „Testamentul cultural al lui Dimitrie Cantemir” și a fost susținută de către istoricul Ștefan Lemny.
Din punct de vedere istoric, cercetarea referitoare la Dimitrie Cantemir și aspectele conexe este avansată în România, existând preocupări și realizări notabile în această direcție, dar perspective și lucruri noi pot oricând să apară, dovadă fiind textele publicate periodic în legătură cu acest subiect. Spre deosebire de latura istorică referitoare la personalitatea și epoca lui Dimitrie Cantemir, cea teologică poate aduce contribuții importante din perspectiva teologiei biblice, istorice, sistematice și practice. Celelalte domenii de interes ale acestui Simpozion valorizează opera cantemiriană din următoarele perspective: muzicologie, etnografie/ etnologie, filosofie.
Întreg programul simpozionului, desfăşurat în perioada 9-11 noiembrie, poate fi consultat pe pagina oficială a evenimentului: cantemir300.mmb.ro.