Astăzi, 21 mai 2019, de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, credincioșii și obștea Schitului Boureni din județul Iași au îmbrăcat veșminte de sărbătoare și s-au rugat împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ierarhul săvârșind Sfânta Liturghie cu ocazia hramului bisericii.
Obștea așezământului monahal dimpreună cu credincioșii din împrejurimi l-au întâmpinat pe Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, cu prilejul prăznurii Sfinților Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, hramul schitului din localitatea Boureni, județul Iași, locaș ce pendinte de Mănăstirea Sihăstria-Neamț. Din soborul slujitor au mai făcut parte părintele arhimandrit Luca Diaconu, exarhul mănăstirilor din zona Neamţului şi starețul Mănăstirii Bistriţa, părintele arhimandrit Arsenie Popa, starețul Mănăstirii Sihăstria, dar și părintele ieromonah Proclu Găinuță, egumenul schitului. Răspunsurile la strană au fost oferite de părinții monahi ai Sihăstriei.
„Cei doi au înțeles că se cuvine să ofere oamenilor această posibilitate, să intre pe ușa care se numește Hristos”
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor, chiriarhul a afirmat că Sfinții Împărați au fost cei care au oferit libertatea creștinilor de a se închina lui Dumnezeu: „Domnul Hristos a spus: «Eu sunt uşa: De va intra cineva prin Mine, se va mântui». Creștinii primelor veacuri au înțeles această mare taină, acest mare adevăr, că omul nu poate intra în viață, nu poate fi în viață și nu poate ieși din această viață în cealaltă, cea veșnică, dacă nu îl are pe Hristos Domnului ca Dumnezeu și Mântuitor. Sfinții Împărați Constantin și Elena au înțeles acest lucru și au deschis larg porțile ca oamenii să poată intra printr-însele, prin porțile bisericilor, ale catedralelor care au fost construite de Împărăteasa și Sfânta Elena, de bineplăcutul și marele său fiu, Constantin. Cei doi au înțeles că se cuvine să ofere oamenilor această posibilitate, să intre pe ușa care se numește Hristos, și au făcut aceasta cu sârg, cu credință și cu putere. Creștinii care până la ei erau persecutați, alungați și omorâți, au avut posibilitatea să mărturisească în mod liber că Hristos este ușa.”
De asemenea, Mitropolitul Moldovei a arătat că sfinții sărbătoriți astăzi au fost cei care au sprijinit lucrarea Bisericii și au condus poporul spre viața binecuvântată de Dumnezeu: „Aceasta a fost în esență lucrarea cea sfântă a Sfinților Împărați Constantin și Elena: să îi aducă pe oameni de la întunericul păgânătății la lumina credinței creștine, să îi aducă din împărăția și robia lui satan, adică din robia minciunii, a vieții celei păcătoase, la Împărăția lui Dumnezeu, adică la viața cea curată și sfântă. Mari și binecuvântați au fost Sfinții Constantin și Elena, pentru că au dat libertate creștinilor, iar în timpul lor s-a întrunit Sinodul I ecumenic, adică episcopii din acea vreme s-au întâlnit nu departe de Constantinopol, la Niceea, și au alcătuit prima parte a Crezului pe care îl rostim astăzi. Iată, că după aproape 1700 de ani, noi rostim Crezul care a fost alcătuit, prima sa parte, în timpul sinodului convocat și ajutat să se întrunească de Sfântul Constantin cel Mare și mama sa, Elena. Au fost mari pentru că au dat legi pentru lumea de atunci, drepte și curate, prin care s-a arătat demnitatea omului, demnitatea femeii care era oprimată, demnitatea copilului, a dat legi în favoarea familiei celei binecuvântate, bărbatul, femeia și copiii lor”.
După ce credincioșii s-au împărtășit cu Sfintele Taine, părintele ieromonah Proclu, egumenul schitului, a adresat un cuvânt de mulțumire ierarhului, preoților slujitori dar și celor prezenți la sfânta slujbă oficiată. La finalul Sfintei Liturghii, aceștia au primit binecuvântarea IPS Părinte Teofan și au luat parte la o agapă frățească.
Scurt istoric
Înființat cu multe secole înainte, Schitul Boureni, aflat în satul Boureni, prin sec. al XIX-lea a fost desființat și transformat în parohie, atunci când au fost secularizate averile mănăstirești. Mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ansamblul a fost reînființat și rectitorit de familia Sturzeștilor, fiind pus sub oblăduirea Mănăstirii Neamț. În anul 1942, la invitația familiei boierești Huzărescu, schitul a fost mutat lângă pădure, pe moșia acestei familii. Aceștia avuseseră un fiu, Constantin, care murise în război, iar în amintirea lui s-a ridicat în anul 1946 o biserică ce avea hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena. Până în anul 1990, schitul a fost închis, slujindu-se Sfânta Liturghie numai de ziua hramului. Ansamblul monahal s-a redeschis în 1990, fiind dat în grija Mănăstirii Neamț, iar din anul 1992 a fost încredințat Mănăstirii Sihăstria.