În Duminica a XXI-a după Rusalii, 16 octombrie 2022, biserica Mănăstirii „Piatra Sfântă” Tărâța din Bârnova, având hramul „Nașterea Maicii Domnului”, a fost sfințită. Slujba de târnosire a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Sute de ieșeni au participat în această dimineață la slujba de sfințire a bisericii Mănăstirii „Piatra Sfântă”, un moment istoric pentru obștea așezământului monahal. Pentru a marca acest eveniment deosebit, obștea Mănăstirii Putna, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan și a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, cu sprijinul părintelui stareț Melchisedec Velnic, a oferit mănăstirii ieșene zilele trecute, în dar, un fragment din moaștele Sfântului Iacob Putneanul (o părticică din mâna dreaptă a sfântului) iar, cu acest prilej, biserica a primit ca al doilea patron pe sfântul ierarh.
După întâmpinarea celor trei ierarhi, clericii au mers în procesiune în jurul sfântului locaș, binecuvântând zidurile exterioare cu Sfântul și Marele Mir, iar în continuare, cei prezenți s-au îndreptat spre interiorul bisericii, pentru a lua parte la rânduiala sfințirii Sfintei Mese.
După târnosirea bisericii, soborul slujitor și credincioșii au particiat la Sfânta Liturghie, săvârșită în altarul de vară al mănăstirii. Predica de după citirea pasajului evanghelic a fost rostită de Părintele Episcop-vicar Benedict Bistrițeanul, care a afirmat că prin cuvântul lui Dumnezeu, creștinii ajung în Împărăția Lui:
Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru, sămânța se seamănă înlăuntrul nostru. Așadar, Împărăția lui Dumnezeu nu este departe, este aproape, ba chiar este înlăuntrul nostru. Fiecare, într-un mod conștient sau inconștient, ne dorim Împărăția lui Dumnezeu, simțind că aici nu avem o cetate stătătoare, ci o căutăm pe cea care o să vină. Domnul nu obosește să vină și să ne cheme mereu, oricât de căzuți suntem în această lume. El vine și ne cheamă mereu și mereu. Împărăția lui Dumnezeu crește! Ce înseamnă acest lucru? Începem cu o mică rugăciune, începem cu un mic post, începem cu o mică lucrare în Biserică, indiferent care ar fi ea. Să nu deznădăjduim! Dacă suntem la parter sau la demisol, nu ne dorim pur și simplu să sărim la etajul 10, ci începem de jos și călcăm treaptă cu treaptă, pentru că Împărăția lui Dumnezeu crește până când ea ne cuprinde și ne dă această garanție, încă din această lume, că viața nu se termină aici, iar ceea ce ne promite Domnul este real cu adevărat și este tare frumos. Ne bucurăm de toate cele pe care ni le dă Dumnezeu, încercând să le vedem cu ochii Lui dar, în același timp, avem această nădejde ce se transformă în lucrare că, la vremea potrivită, Împărăția lui Dumnezeu se va desăvârși înlăuntrul nostru sau că noi vom fi primiți în ceea ce Domnul ne-a promis în Împărăția Lui.
Pentru întreaga sa lucrare săvârșită la Mănăstirea „Piatra Sfântă”, părintele stareț Cristofor Ruxandu a primit cea mai mare distincție a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, „Crucea Moldavă”. De asemenea, sprijinitorii așezământului monahal au primit distincții de vrednicie și o ediție a Sfintei Scripturi. Tot la finalul Sfintei Liturghii, cei trei ierarhi, precum și părintele stareț, au primit din partea municipalității și a cetățenilor din Iași, prin intermediul primarului Mihai Chirica, o diplomă de recunoștință.
Este o mare taină ca cetatea Iașului să fie împodobită cu asemenea nestemate, sfinte mănăstiri așezate în locuri cheie din oraș, ca binecuvântare pentru tot ceea ce se întâmplă în oraș. Aici, în această sfântă mănăstire, ai prilejul să vezi orașul în toată splendoarea și frumusețea lui. Parcă suntem pe dealul Feleacului, privind Clujul, parcă suntem pe Muntele Eleonului, privind cetatea sfântă a Ierusalimului, parcă am fi pe Tabor, privind toată desfășurarea regiunii Galileii și Nazaretului la picioarele muntelui. Se cuvine să Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru existența de mulți ani a acestei mănăstiri, revigorată cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel, împlinind aici cele de cuviință împreună cu părinții și frații, dar înconjurați de dragostea și rugăciunea dumneavoastră, a credincioșilor care ați văzut că se lucrează, că se înalță o biserică frumoasă și ați împlinit chemarea părintelui stareț la această sfântă lucrare, a adăugat în încheiere Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
În data de 3 octombrie 2003 a fost pusă piatra de temelie de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, iar în toamna aceluiași an au fost începute lucrările de construcție, sub îndrumarea părintelui stareț Cristofor Ruxandu. Noul sfânt locaș a fost realizat în stil ștefanian, ctitorii principali fiind familia Vasile și Elena Dumitrescu din Iași, care au trecut la Domnul între timp. Pictura bisericii a fost executată între anii 2016-2022 de către pictorii Liviu Dumbravă, Vasile și Ramona Isari, iar catapeteasma a fost sculptată la Grumăzești, județul Neamț.
Așezare monahală veche de peste 300 de ani
Începuturile acestui locaș se duc departe în timp, în anul 1721, când filantropul ieșean Dimitrie Bosie „a dăruit un teren pe măgura Iașiului, care a devenit, după aceea, locul de îngropare a celor morți de ciumă. Pe acest loc Bosie a zidit o bisericuță de lemn, care s-a numit „Schitul Sihăstria” pentru că era amplasat într-o poiană din Codru, departe de lume. În acest schit se nevoiau câțiva călugări pustnici. Cei câțiva călugări iubitori de isihie au ridicat ulterior, în plin codru al Pietrăriei, pe o dărâmătură de stâncă ce forma un fel de cetate naturală, o sihăstrie cu hramul „Buna Vestire”. Aflând de existența acesteia, în anul 1732, Domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica a trimis acolo materiale și meșteri care au construit un schit cu biserică din piatră și din lemn, care va fi terminată în anul 1734.
Vechea biserică a fost târnosită în urmă cu 260 de Sfântul Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei.
Schitul din Pietrărie, sprijin pentru bolnavii de ciumă
După ciuma din anul 1734, aici se organizează un lazaret pentru cei bolnavi de ciumă, un loc de izolare preventivă și carantină. În anul 1754, fiul său, Matei Ghica, la rândul său domnitor al Moldovei între anii 1753-1756, i-a ajutat pe călugări să-și repare și să-și consolideze schitul care începuse să se ruineze, construind în locul bisericuței de lemn o biserică în întregime din piatră. Cu binecuvântarea mitropolitului Iacov Putneanul, biserica a primit un nou hram: „Adormirea Maicii Domnului”.
În hrisoavele domnești, schitul a fost îndeobște cunoscut sub denumirea de Schitul Săhăstriei desupra Socolii în codrii Iașului, dar în limbaj popular i s-a spus mai pe scurt Schitul lui Tărâță. Nu se cunoaște cu claritate motivul, dar se pare că denumirea schitului ar veni de la un vechi funcționar al Epitropiei „Sfântul Spiridon” pe numele de Gheorghe Tărâță, care ar fi donat schitului prin testament, la 5 martie 1779, toată averea sa. De-a lungul timpului, vechea biserică nu a beneficiat de reparații generale, ci numai de lucrări de întreținere. În anul 1959, ca urmare a Decretului 410, viața monahală întreținută în permanență de călugări a fost întreruptă, de la acea dată schitul devenind biserică de mir.
Schitul „Tărâța” a fost redeschis după 1990 ca mănăstire de călugări, biserica fiind reconstruită. În anul 1998, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel Ciobotea, i-a schimbat denumirea în Mănăstirea Piatra Sfântă, având în vedere și apropierea de zona numită Pietrărie.