Sute de credincioşi l-au condus pe drumul veşniciei pe cel care le-a fost părintele lor duhovnicesc, pr. Petru Gavril, de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Lămăşeni, comuna Rădăşeni, Protopopiatul Fălticeni, judeţul Suceava. Vrednicul părinte slujitor a plecat la Domnul împreună cu fiica sa, Anisia, în vârstă de 6 ani, sâmbătă, 14 octombrie. Îndreptându-se către Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva în ziua de prăznuire a Cuvioasei, au murit în tragicul accident în care şi-au mai pierdut viaţa sora şi cumnatul părintelui.
Vestea trecerii la cele veşnice a părintelui Petru a venit cu adâncă întristare şi nespusă durere pentru întreaga comunitate a comunei Rădăşeni, a celor care l-au cunoscut pe părintele şi familia lui, dar mai ales pentru fraţii părinţi slujitori. Acest fapt s-a văzut şi prin numărul mare de credincioşi care au venit la capătâiul părintelui şi sprijinul acordat familiei în aceste grele suferinţe.
„Ce-am putea spune în faţa unei asemenea tragedii?”
Slujba Trisaghionului a fost săvărşită luni seara, pe 16 octombrie, de către un sobor de preoţi condus de către pr. protoiereu Adrian Dulgheriu de la Protopopiatul Fălticeni. În cuvântul său a încercat să dea un răspuns sau să găsească un înţeles pentru tot ceea ce s-a petrecut în urmă cu trei zile, ceea ce a tulburat întreaga comunitate creştinească de pe cuprinsul ţării. „Ce-am putea spune în faţa unei asemenea tragedii? Pentru că vestea plecării dintre noi a părintelui împreună cu ceilalţi membri ai familiei sale a îndurerat întreaga ţară. Avem cu toţii în minte această întrebare: De ce părintele a plecat dintre noi, şi de ce alţi membri ai familiei sunt pe patul de suferinţă? Nu cred că acum găsim un răspuns, dar credem că tăcerea în aceste momente este cel mai bun răspuns. Ştim pe dreptul Iov din Sfânta Scriptură care a pierdut totul: familia şi averea, iar la el au venit trei prieteni care au stat 7 zile lângă el fără să zică nimic. Poate această tăcere trebuie să o păstreze fiecare dintre noi, şi să medităm la viaţa noastră. Este foarte greu să ne despărţim de părintele Petrică. Cu toţii l-am cunoscut în adâncul său. Şi-a făcut datoria într-un mod extraordinar, apropiindu-se de sufletele enoriaşilor săi. Părintele pleacă pe calea veşniciei, iar una dintre calităţile sale a fost aceea a echilibrului deosebit, a unei blândeţi deosebite. Cu toate acestea, ne mângâie faptul că a mers la Dumnezeu un om care toată viaţa lui L-a slujit pe Dumnezeu, pregătindu-se pentru un sfârşit pe acest pământ, iar noi toţi avem nădejdea că acolo Sus el va sluji Liturghia Cerească. Aşa spune Sfântul Apostol Pavel către ucenicul său Tit: De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii pe care Domnul mi-o va da în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, iar aceasta nu mi-a dat-o numai mie. Deci spre această cunună a dreptăţii merge părintele şi fratele nostru Petru, dar nu singur, ci împreună cu fiica lui, Anisia, spre mântuirea lor”.
IPS Pimen: „În ce fapte te va găsi moartea, în acele fapte vei fi judecat. Fapta în care a fost găsit părintele Petru este cea a pelerinajului”
Slujba Înmormântării a avut loc marţi, 17 octombrie, după ce s-a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba pentru înmormântarea pruncii Anisia, unde s-au adunat mai bine de 100 de preoţi din Protoieria Fălticeni, dar şi din alte zone ale Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor, colegi din studenţie ai părintelui. Rânduiala liturgică a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
În cuvântul rostit cu acest prilej, ierarhul a evidenţiat caracterul de misiune al preotului ca slujitor al Sfântului Altar, dar şi ca părinte duhovnicesc al comunităţii pe care a păstorit-o, calităţi pe care le-a avut părintele Petru: „Ştim din cărţile de zidire sufletească, şi îndeosebi din Pateric, că în ce fapte te va găsi moartea, în acele fapte vei fi judecat. Fapta în care a fost găsit părintele Petru este cea a pelerinajului. A pornit cu familia să se închine la Sfânta şi Maica noastră Cuvioasă Parascheva şi la Sfânta Tecla, cea întocmai cu Sfinţii Apostoli. Nu a ajuns la locul dorit, ci pe calea aceasta a primit obştescul sfârşit. Deci au fost cu gândul şi cu inima, el şi familia, către Cuvioasa Parascheva. Zi de zi a slujit biserica şi enoriaşii, iată că sfârşitul aşa i-a fost. De aceea, acest caz este cu totul deosebit. Credem că acest caz este rânduit de Dumnezeu anume pentru toţi credincioşii. Să ne găsească sfârşitul vieţii noastre cu sufletul îndreptat către cele sfinte. Trăim cu toţii, preoţi şi credincioşi, vremuri grele. Slujirea preoţească este slujire de jertfă cu preţul vieţii noastre, iar acest lucru vrea ca Dumnezeu să ne atenţioneze şi să ne înveţe pe noi cum trebuie să slujim ca cei ce suntem slujitorii lui. Să nu uităm totuşi că preotul, pe lângă misiunea lui, este şi om, iar ispitele sunt mult mai multe şi mai grele, încât poate interveni rutina. Dar părintele Petru nu a avut această rutină, ci a slujit cu toată fiinţa sufletului său. Mulţimea de preoţi şi credincioşi prezenţi aici arată cine a fost părintele Petru şi familia lui. Dumnezeu lucrează pentru binele nostru prin oameni, pentru că ne cheamă la îndreptare în fiecare zi, în fiecare clipă. Părintele Petru pleacă dintre noi, dar nu singur, ci cu îngeraşul Anisia, care lasă multă durere în sânul familiei sale”.
Înaltpreasfinţia Sa Părintele Pimen a transmis cuvintele de mângâiere, dar şi de întărire din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, „care este alături de noi în aceste momente grele pentru întreaga comunitate şi care va ajuta pe familia părintelui Petru cu cele necesare lumeşti şi binecuvântate prin intermediul Protoieriei Fălticeni”.
Despre părintele Petru a mai vorbit primarul comunei Rădăşeni, ing. Neculai Perju, care a menţionat că plecarea părintelui Petru este o pierdere deosebită pentru întreaga comunitate, el fiind iubit datorită calităţilor lui: „În urmă cu doi ani, tot în această perioadă, ne-am întâlnit aici ca să sfinţim casa parohială, împreună cu Înaltpreasfinţia Voastră, dar viaţa ne face să ne întâlnim şi în astfel de momente tragice. Vă mulţumim, Înaltpreasfinţite Părinte Pimen, că a-ţi fost alături de durerea noastră şi de întreaga noastră comunitate”.
După săvârşirea slujbei, cortegiul funerar cu cele două sicrie purtate de preoţi pe umeri s-a îndreptat spre locul de veci din curtea bisericii din satul natal al părintelui, Rotopăneşti, comuna Horodniceni.
Pezbitera Maria nu a putut să-şi conducă soţul şi fiica pe drumul către ceruri, fiind internată la Spitalul Judeţean Suceava, alături de fiica cea mare, Anastasia, în vârstă de 10 ani, ambele fiind încă în stare gravă. Prezbitera Maria are mare nevoie de sânge, pentru care, zilele acestea, se face o campanie de donare de sânge la iniţiativa Protoieriei Fălticeni, fiind semnalat deja un număr mare de donatori care au venit la Centrul de Transfuzii ca să doneze sânge. Totodată, preoţii din Protoieria Fălticeni s-au mobilizat şi au ajutat consistent după această tragedie, încercând pe cât posibil să aducă o mică alinare familiei părintelui Petru, şi rugându-se pentru însănătoşirea Mariei şi a fiicelor cu gândul de a veni cât mai curând acasă.
În cumplitul accident, au plecat pe calea veşniciei sora şi cumnatul părintelui, care au fost înmormântaţi ieri, 18 octombrie, la Suceava. (Preot Georgian Rotar)