În perioada 9 - 11 mai 2018, la Iaşi, va avea loc cea de-a VI-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Dumitru Stăniloae“, cu tema „Local și Universal în Ortodoxia românească. Credință - Unitate - Identitate“. Evenimentul va reuni experţi şi specialişti în domeniul istoriei, sociologiei, profesori renumiţi din România şi din străinătate, reprezentanţi ai Bisericii şi alţi actori instituţionali, preocupați de formarea identității naționale și de misiunea Bisericii în lumea contemporană.
Momentul de debut al Simpozionului va fi Dezbaterea Publică „Există o identitate românească?”, susținută de Daniel David (Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și la Icahn School of Medicine at Mount Sinai - adjunct professor - New York, SUA, și director pentru cercetare la Albert Ellis Institute New York, SUA), Cătălin Turliuc (Profesor, Academia Română, Filiala Iași), Eugen Munteanu (Profesor de lingvitică generală și filologie românească la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și Radu Preda (moderator - Președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc - IICCMER), care va avea loc miercuri, 9 mai, în Sala „Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iași, începând cu ora 18.00.
Dezbaterea din anul Centenarului României Mari pleacă de la o întrebare aparent inutilă: „Există o identitate românească?”. Dacă avem o țară, nu se înțelege că avem și o identitate?! Poți să întrebi însă pe un cetățean român dacă este sau se simte român? Pusă astfel, întrebarea nu mai pare deloc inutilă. Cum se știe prea bine, geografia nu este tot una cu substanța, așa cum casa nu este același lucru cu locuirea și nici carnetul de șofer cu perspectiva de a călători în lumea întreagă. Există o mulțime de premize care nu ajung să capete niciodată conținut, promisiuni neîmplinite și planuri ratate. Diferența dintre coajă și miez este așadar fundamentală. În cazul nostru, la un secol distanță de momentul astral al reunificării provinciilor românești între granițele aceluiași stat, chestiunea identitară se pune pe mai multe planuri, toate importante și urgente în același timp. Întâiul: am reușit să trecem de la unire la unitate? Dincolo de folclorul local și de coloraturile plăcute ale unei societăți care refuză înțelept standardizarea, cât de mult ne cunoaștem unii pe alții și cât de aproape sunt un moldovean de un bănățean sau un dobrogean de un moroșan? În așteptarea autostrăzilor care să ne unească afacerile, care sunt căile prin care ne unim în cuget și-n simțiri, cum ne îndeamnă partea necântată a imnului național actual? Al doilea: după ce mai bine de jumătate din primul secol s-a consumat în abuzuri și crime, culminând în dominația comunistă, cum ne recăpătăm identitatea? Nu cumva identitatea este inseparabilă de un necesar și încă neterminat proces de vindecare? Retezat fiind cu brutalitate visul nostru de prosperitate și armonie, reușim să fim solidari măcar în suferință? Al treilea: în contextul transformărilor post-totalitare și al apariției unei consistente Românii secunde în diaspora, moștenitoare în parte a exilului anticomunist, în funcție de ce repere, influențe și așteptări se mai definesc românii pe sine? Este România țara celor care au plecat din ea sau care, din diverse pricini, nu pot și nici nu vor să plece? Sau țara în care revin de Paști și de Crăciun, precum la o benzinărie metafizică, toți cei care vor să își încarce bateriile identitare, să adulmece aerul unui trecut personal și colectiv irepetabil? Ce rol joacă în toată această încrengătură sufletească și nu numai credința? Salvează, fie și parțial, ortodoxia românilor propria lor românitate? Cum rămâne, în fine, cu cei de altă credință sau de niciuna?
Dezbaterea din acest an, precum și cea anterioară, își propune să aducă împreună voci diverse și complementare. Concret, autor al unui studiu de referință privind psihologia de azi a poporului român, Daniel David (Cluj-Napoca) va aduce în discuție tiparele care ne predetermină, dar ne și motivează să fim așa cum arătăm. După deceniile propagandei comuniste și a manipulării prin frică și teroare de către Securitate, revenirea psihologiei printre instrumentele de determinare a datelor de navigație ale unei societăți reprezintă un pas sugestiv. Cunoscător al parcursului de modernizare al României, Cătălin Turliuc (Iași) va atrage atenția asupra acelor neromâni care au dat mult țării noastre de atunci și acum. Un posibil specific românesc ar consta tocmai din capacitatea integrării pașnice a celor care, veniți din toate colțurile lumii, au îndrăgit nu atât locul, cât mai ales oamenii lui. În ceea ce îl privește, eminentul filolog Eugen Munteanu (Iași) ne va redescoperi sursa fidelă a istoriei noastre, inclusiv în epocile din care s-au păstrat prea puține documente sau deloc: limba. Nu ar fi prima dată când am conștientiza cât de prețioase sunt datele pe care limba le furnizează despre vorbitorii ei, cât de precisă poate fi în devoalarea caracterului celor care o folosesc, de cele mai multe ori, „doar” ca mijloc de comunicare. Moderatorul dezbaterii: Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Evenimentul se va desfăsura în perioada 9-11 mai 2018, iar intrarea va fi LIBERĂ. Mai multe detalii despre program și invitați puteți afla accesând www.simpozionstaniloae.ro și urmărind pagina oficială de Facebook a evenimentului: www.facebook.com/SimpozionStaniloae.
Sursa: www.simpozionstaniloae.ro