În Duminica a V-a din Postul Mare, numită și Duminica Sfintei Maria Egipteanca, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a oficiat Sfânta Liturghie în Biserica Mănăstirii Agapia din județul Neamț.
Obștea Mănăstirii Agapia și elevele Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfânta Cuvioasă Parascheva” de la această așezare monahală au participat în dimineața acestei zile la Sfânta Liturghie săvârșită de Înaltpreasfințitul Teofan în Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Răspunsurile liturgice au fost date de corul de maici.
În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a subliniat că starea de pocăință a Sfintei Maria Egipteanca reprezintă, în fapt, „o stare de nesfârșită iubire față de Dumnezeu”:
Sfânta Maria Egipteanca mult l-a iubit pe Domnul Hristos și pentru aceasta Dumnezeu i-a iertat păcatele ei cele multe. Dacă acesta este cuvântul Domnului și acest lucru s-a împlinit în viața femeii celei păcătoase din Ierusalim sau a Sfintei Maria Egipteanca, înseamnă că păcatele noastre cele multe sunt șterse și îndepărtate tot prin iubire de Dumnezeu. Ne uimesc viața Sfintei Maria Egipteanca și capacitatea ei de a trece din starea de păcat la o stare de înălțare duhovnicească cum poate foarte puțini dintre pământeni au atins-o. Cum s-a întâmplat aceasta? Pentru că L-a iubit din tot sufletul ei pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Starea de pocăință pe care Sfânta Maria Egipteanca a atins-o a fost, de fapt, o stare de nesfârșită iubire față de Dumnezeu.
Scurt istoric al Mănăstirii Agapia
Denumirea „Agapia” provine de la sihastrul Agapie, care s-a nevoit în poiana unde se află în prezent Schitul Agapia Veche. Ctitorul Mănăstirii Agapia este hatmanul Gavriil Coci, fratele Domnului Moldovei Vasile Lupu. În perioada 1641-1643 el a construit biserica actuală a Mănăstirii Agapia, cu hramul „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”. În 1995 au început ample lucrări de restaurare a acestui monument istoric, ele fiind finalizate la începutul anului 2009. O mare atenţie a fost acordată picturilor murale originale aparţinând lui Nicolae Grigorescu, acestea fiind supuse unor lucrări de refacere şi recondiţionare. Obștea mănăstirii este formată din 273 de viețuitoare, stareţă fiind stavrofora Olimpiada Chiriac.