Miercuri, 24 Aprilie 2024
Mihail Vrăjitoru

În această după amiază, la Catedrala Mitropolitană din Iași s-a săvârșit Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite. Slujba, specifică Postului Mare, a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Credincioșii ieșeni s-au rugat miercuri după amiază la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte Sfințite săvârșită în Catedrala mitropolitană din Iași de PS Gherontie Hunedoreanul. Răspunsurile la strană au fost oferite de psalții corului „Chivotul”.
În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Preasfinția Sa a explicat că împărtășirea cu Hristos se realizează înspre binele nostru:

Creștinul, când se împărtășește cu Trupul și Sângele lui Hristos, devine purtător de foc Dumnezeiesc, purtător de Dumnezeu sau teofor, în limba greacă. Dar ca să Îl putem cunoaște pe Dumnezeu și împărtășirea să poată fi spre folos, spre curățirea trupurilor și sufletelor noastre, cum am auzit în rugăciunile din cuprinsul Sfintei Liturghii, avem nevoie să conștientizăm acest lucru, deoarece, împărtășirea cu Hristos se realizează înspre binele nostru atunci când suntem conștienți de aceasta. Iuda, unul dintre Apostoli, când s-a împărtășit la Cina cea de Taină, în loc să-l sfințească împărtășania, în el a intrat Satana. Pe el l-a ars focul acesta dumnezeiesc. Ori, ca să nu ne ardă acest foc dumnezeiesc, avem nevoie de pocăință, de dorință de a ne împăca cu Dumnezeu, de a ne corecta viața, de a ne conforma viața noastră cu voia lui Dumnezeu. De a conforma voința noastră după voia lui Dumnezeu. Căci, ce vrea Dumnezeu? Vrea „ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința Adevărului să vină.” Dar împărtășania aceasta, unirea cu Dumnezeu se realizează nu doar prin împărtășirea din Sfântul Potir, cu focul acesta Dumnezeiesc, cu Trupul și Sângele Domnului. Împărtășirea, de asemenea, se face și se pregătește, ne ajută ca să ne putem împărtăși mai cu vrednicie cu Hristos, de la Sfântul Altar, din Sfântul Potir, atunci când citim acasă din Biblie, din Sfânta Scriptură. Pentru că lectura din cărțile Sfinte sfințește mintea, ne curăță mintea și ne sfințește inima, ne îmbunătățește inima. Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, spune Sfântul Apostol Pavel, deci lectura din cărțile Sfinte ne luminează mintea mai mult decât orice altă informație despre orice știință din această lume. De asemenea, pe lângă Biblie, este foarte necesară cunoașterea Vieților Sfinților, istoriilor sau biografiilor Sfinților.

Scurt istoric

Inițial, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, atribuită Sfântului Ierarh Grigore cel Mare (Dialogul), a fost o simplă rânduială săvârșită în cadrul vecerniei, în care creștinii primeau Sfânta Împărtășanie după ce aceștia ajunau, fără să mănânce nimic până la apusul soarelui. Conform Canonului 49 din Laodiceea, nu era permis „a se jertfi pâine în Patruzecime, decât numai sâmbăta şi duminica” – adică nu se îngăduia să se oficieze Liturghia Sfântului Ioan Hrisostom sau a Sfântului Vasile cel Mare în timpul săptămânii, de luni până vineri. Totuși, de-a lungul anilor, în Biserică s-a obișnuit ca unii credincioși să postească aspru până la finalul zilei – căci după vecernie înceta ajunarea – iar după slujba de seară să primească Sfintele Taine, ca întărire duhovnicească și trupească în timpul postului. Rânduiala actuală a Liturghiei este atribuită Sfântului Grigore Dialogul, Episcopul Romei, cel care a fixat această formă în cadrul vecerniei.