Mănăstirea Bistrița din județul Neamț, ctitorită în anul 1402 de domnitorul Alexandru cel Bun, a adunat cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, 15 august 2019, sute de credincioșii din localitatea Bistrița, din proximitatea municipiului Piatra Neamț, dar și din întreaga regiune. Aceștia s-au rugat cu ocazia hramului Mănăstirii Bistrița, participând la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoți și diaconi, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
De sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, sute de pelerini s-au adunat la Mănăstirea Bistrița din județul Neamț, unde s-au rugat împreună la sfintele slujbe săvârșite cu prilejul hramului, și au așteptat la rând pentru a se închina la Icoana Sfintei Ana, Maica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu un sobor format din stareți, preoți și diaconi, în altarul de vară al mănăstirii. Alături de ierarh au mai slujit părintele arhimandrit Luca Diaconu, exarh de Neamț și starețul Mănăstirii Bistrița dar și părintele Valentin Tofan, protopop de Piatra Neamț. Răspunsurile liturgice au fost oferite de părinții călugări ai așezământului monahal.
În cadrul cuvântării sale, Părintele Mitropolit Teofan a evidențiat faptul că Maica Domnului este chipul cel mai autentic al smereniei: „«Nu este cheie care să rezolve problemele lumii, mai mare decât smerenia» spunea părintele Lavrentie de la Frăsinei. Cea mai mare problemă pe care o avem noi, problema suferinței, doar prin cheia smereniei poate fi acceptată, înțeleasă și depășită. «De ce sufăr, Doamne?» striga Sfântul Siluan Athonitul, și primește răspuns: «Suferi, pentru că ești mândru!»; «Și ce să fac, Doamne, ca să nu mai sufăr? Smerește-te și nu vei mai suferi». […] Maica Domnului și sărbătoarea de astăzi, sunt poate chipul cel mai concret al arătării acestui adevăr. […] Adormirea Maicii Domnului, sărbătoarea de 15 august, este parcă semnul civilizației creștine, pentru că oamenii în această zi depășesc ritmul obișnuit al vieții, pătrund parcă într-o altă ambianță și se arată pe ei înșiși ca membri ai Bisericii, ca părtași la această civilizație creștină. Să-l rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască și în Biserică, și în lume, între preoți și credincioși, să ne dăruiască putere să înțelegem care este gândul Lui pentru noi și care este partea cea bună, pe care dacă o dobândim, avem viață frumoasă aici și o câștigăm și pe cea de veci”.
De asemenea, după ce credincioșii au fost împărtășiți cu Sfintele Taine de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, părintele stareț Luca Diaconu a adresat un cuvânt de recunoștință tuturor celor prezenți pentru jertfa adusă cu prilejul sărbătorii Maicii Domnului.
Tot în această zi, Părintele Mitropolit Teofan a săvârșit slujba Parastasului pentru Mitropolitul Atanasie, cel care a păstorit regiunea Moldovei în secolul al XVII-lea.
Mănăstirea Bistriţa, printre cele mai mari din Moldova, îi are ctitori pe voievozii Muşatini, dintre care primul întemeietor a fost Alexandru cel Bun. Acesta a ridicat-o în 1402 pe locul unui fost schit, ca necropolă voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care-l poartă şi astăzi. În acelaşi timp cu biserica, ctitorul a ridicat chiliile pentru călugări şi Casa Domnească. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a construit în 1498 clopotniţa şi un frumos paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Paraclisul, pictat în tehnica frescă în acelaşi an, este remarcabil din punct de vedere iconografic şi artistic. În 1538 Mănăstirea a fost asediată de turci care i-au distrus zidurile exterioare. Între 1541 şi 1546 voievodul Petru Rareş a construit un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sfântului Ierarh Nicolae, noi ziduri întărite, chilii, precum şi o Casă Domnească, pe care a pictat-o în interior în tehnica frescă.