Marţi, 9 Octombrie 2018

Când veți ajunge la Hristos și-I veți arăta cicatricile rănilor pe care vi le-am făcut, să-L rugați totuși să ne ierte.

Hristos a înviat!

Iertați îndrăzneala dar... aceasta mi se pare formula de salut cea mai potrivită – pentru că e plină de nădejde și de mântuire.

Vă scriu ca să vă rog ceva: să ne iertați! Pe dumneavoastră, preoții, maicile, frații, mirenii și celelalte suflete în frunte toți cu Preafericitul Patriarh Daniel și cu ceilalți ierarhi, vă rugăm să ne iertați! Ați știut de la început câtă ură veți primi pentru noi, poporul care v-am răstignit. Și, totuși, v-ați asumat lucrul acesta cu atâta demnitate!

Acum 2000 de ani noi, omenirea, am avut de ales între Frumos, Normalitate și Adevăr, toate în Persoana lui Hristos și un tâlhar cu numele de Baraba. Și am ales. La fel am făcut și acum.

Iertați-ne că pentru multe câte ați îndurat și îndurați în continuare, noi n-am fost în stare o ștampilă să punem. Ne-am mulțumit să stăm lipiți de televizoare, să butonăm telefoanele și să facem bășcălie. Am ingurgitat lacomi toate gunoaiele care ni s-au servit cu dărnicie: e mâna PSD-ului, a lui Dragnea, a lui Putin, a extratereștrilor, a unor inși care aleargă cu cuțitele și linșează oameni de o anumită orientare. O clipă nu ne-am pus întrebarea simplă și de bun simț: „Bă, da' chiar așa o fi?”. O clipă nu ne-am interesat măcar așa, de curiozitate: „Hai dom'le, să văd și eu ce se votează!”

Iertați-ne și pentru limbajul de stradă. Așa ne exprimăm noi. Nu toți înțelegem limbajul rafinat din mediile erudite.

Când veți ajunge la Hristos și-I veți arăta cicatricile rănilor pe care vi le-am făcut, să-L rugați totuși să ne ierte. „Iartă-i, Doamne, și pe amărâții ăștia, că n-au mai știut să gândească cu capul lor, au scormonit în tomberoanele rațiunii după gândurile gândite de alții. Și au dat like…”.

Iertați-ne!

Hristos a înviat și a biruit lumea!

Dan M.