Sute de credincioși veniți din întreaga țară și din afara granițelor, s-au adunat în duh de rugăciune luni, 5 august 2019, luând parte la Sfânta Liturghie arhierească oficiată în cinstea Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț. De asemenea, un fragment din sfintele sale moaște au fost așezate spre închinare grupurilor de pelerini care s-au adunat să participe la sărbătorile Sfinților Nemțeni, triada celebrărilor care a început cu ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Iacob. Sfintele slujbe au fost oficiate de un sobor impresionant de slujitori dimpreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Prima zi a triadei Sfinților Nemțeni a început încă de duminică seara, 4 august a.c., cu oficierea slujbei Privegherii de către un sobor de preoți sub protia Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Credincioșii prezenți au așteptat la rând pentru a se putea închina la o părticică din sfintele relicve ale Sfântului Ioan Iacob, fragment ce se află în biserica Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț. Totodată, cei aproximativ 170 de tineri participanți la pelerinajul pedestru „Pe urmele sfinților nemțeni”, veniți din întreaga arhiepiscopie, au poposit prima dată la seminarul teologic nemțean, unde s-au rugat Sfântului Cuvios Ioan Iacob, și s-au închinat la sfintele moaște. La finalul slujbei de Priveghere, PS Varlaam Ploieșteanul a rostit un cuvânt de învățătură: „Fața omenească a lui Hristos - Fiul lui Dumnezeu, strălucind ca soarele și hainele lui albe ca lumina, arată cum trebuie să fie omul care și-a sfințit viața, care folosindu-se de darurile oferite de Dumnezeu, ajunge la asemănarea cu El. Acest lucru este posibil și ne-o arată viața Sfântului Ioan Iacob. [...] Sfințenia, ca împlinire a umanului, este posibilă pentru oricine, oricând și oriunde în lumea aceasta. [...] Sfântul Ioan Iacob ne învață că tinerețea nu este un obstacol în calea sfințirii vieții noastre.”
Luni dimineață, 5 august 2018, slujbele au continuat cu oficierea Tainei Sfântului Maslu, sfințirea apei și citirea acatistului Sfântului Ioan Hozevitul de către preoții prezenți la acest eveniment. Anul acesta, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, alături de Preasfințitul Părinte Episcop Veniamin și Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Varlaam Ploieșteanul, dimpreună cu un sobor impresionant de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost oferite de profesorii, elevii și absolvenții Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, corul fiind dirijat de părintele profesor Marius-Gabriel Brumă.
În cadrul cuvântării sale, IPS Părinte Teofan a arătat că liniștea și pacea sunt căile prin care omul se apropie de Dumnezeu: „Sfântul Ioan Iacob, sfânt pe care îl prăznuim astăzi, îl putem număra printre puținii aleși ai pământului și ai Cerului, care a arătat că în toată viața sa, el s-a străduit să urce pe Tabor, adică să fie cuprins de lumina Preasfintei Treimi. Domnul Hristos a urcat pe Tabor, arătând prin aceasta că nu în mijlocul gâlcevii lumii se poate apropia cu ușurință omul de Dumnezeu. Omul nu se poate apropia de Dumnezeu în zgomotul și agitația lumii. Pentru ce Sfântul Ioan Iacob a părăsit satul său și a venit la Mănăstirea Neamț? Ca să găsească singurătate, să descopere liniștea prin care să se apropie de Dumnezeu. De ce a plecat în Țara Sfântă? Pentru a găsi acolo și mai multă liniște, pentru a se apropia și mai mult de slava lui Dumnezeu. De la Ierusalim de ce s-a îndreptat spre Iordan? Pentru că acolo era și mai multă pustie și singurătate, dorul lui de a fi cu Dumnezeu se împlinește în liniștire. De pe malul Iordanului, de ce s-a retras în peșterile de la Hozeva? Ca să aibă acolo și mai multă liniște, și mai multă pace, și mai multă isihie. Aceasta arată că omul nu se poate apropia de Dumnezeu dacă nu încearcă să găsească în viața lui momente și spații de liniștire”.
„Nu au crezut că un român poate să ajungă sfânt, de aceea au cerut și au așteptat mărturii”
Părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, superiorul Aşezămintelor româneşti din Ţara Sfântă, le-a vorbit pelerinilor prezenți la Sfânta Liturghie, spunându-le că deși a fost contestată sfințenia lui, Sfântul Ioan Iacob a dovedit prin foarte multe minuni că este plăcutul lui Dumnezeu: „Este cunoscut faptul că în calendarul Bisericii noastre, sfântul a fost canonizat în anul 1992, însă în calendarul Patriarhiei din Ierusalim, Sfântul Ioan a fost trecut mai târziu, în anul 2016. Această așteptare s-a întâmplat deoarece mulți dintre părinții care slujesc în Patriarhia Ierusalimului sunt greci, și nu au crezut că un român poate să ajungă sfânt, de aceea au cerut și au așteptat mărturii, pe care să le lucreze sfântul nostru. Sunt o mulțime de mărturii care au fost adunate, minuni care s-au petrecut și se petrec, cărora n-au putut să stea împotrivă și au trebuit să recunoască faptul că Sfântul Ioan este plăcutul lui Dumnezeu, fiind așezat în calendarul ortodox al Patriarhiei Ierusalimului”.
La finalul Sfintei Liturghii, după ce credincioșii s-au împărtășit cu Sfintele Taine, părintele prof. Viorel Laiu, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”, a mulțumit ierarhilor, preoților și celor prezenți pentru jertfa și bucuria de-a se ruga împreună Sfântului Ioan Iacob. După oficierea sfintelor slujbe, arhiereii au binecuvântat o icoană cu înfățișarea Maicii Domnului, realizată de elevii seminariști nemțeni.
Sfântul Ioan Iacob - sihastrul Pustiei Hozeva, ocrotitorul Seminarului de la Mănăstirea Neamț
După târnosirea ei în anul 1997 de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu alături de un sobor de ierarhi, Biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” a fost împodobită cu o preţioasă pictură interioară, executată de pictorul prof. Vasile Buzuloi între anii 1998-2003. În data de 4 august 2005 s-a sfinţit pictura paraclisului de la demisolul bisericii, iar în ziua de 8 septembrie 2009, s-a săvârşit slujba de sfinţire a picturii interioare a bisericii, de către PF Părinte Patriarh Daniel și IPS Părinte Mitropolit Teofan. Pictura exterioară a bisericii a fost realizată în tehnica „fresco” de două echipe de pictori bisericești: iconograful Viorel Maxim dimpreună cu echipa de colaboratori și preoții Dimitrie, Mihai și George Mihoc. Singurul loc nepictat din tot ansamblul iconografic exterior a rămas partea dreaptă a ușii sfântului locaş; pictura se va realiza atunci când Sfântul Ioan Iacob va veni acasă. Biserica adăpostește un fragment din moaștele Sfântului Ioan Iacob, camilafca, ceaslovul şi metaniile sfântului.
Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea, în fostul judeţ Dorohoi, într-o familie de ţărani foarte credincioşi, Maxim şi Ecaterina, fiind singurul copil la părinţi. Din botez a primit numele de Ilie şi din pruncie se dovedea un copil ales şi binecuvântat de Dumnezeu. După şase luni de zile de la naştere, mama sa a trecut la Domnul, lăsând copilul în grija bunicii sale, Maria. După doi ani, moare şi tatăl său, în război, în toamna anului 1916, copilul rămânând în grija rudelor apropiate. La 8 aprilie 1936, în miercurea din Săptămâna Sfintelor Patimi, fericitul rasofor Ilie Iacob este tuns monah de arhiereul Valerie Moglan la Mănăstirea Neamț. Dorind viaţă pustnicească şi arzând cu inima pentru Hristos, Sfântul Ioan pleacă în Țara Sfântă, nevoindu-se la Mănăstirea Sfântul Sava. A fost hirotonit diacon și preot la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în anul 1947, și numit egumen la Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului, rămânând în această ascultare timp de 5 ani. În luna noiembrie 1952, Cuviosul Ioan se retrage de la schit și intră în obştea mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din pustiul Hozeva, aflându-se într-o peșteră – Chilia Sfânta Ana. În vara anului 1960, simţindu-şi sfârşitul aproape, miercuri 4 august, s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, iar pe data de 5 august şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, la vârsta de numai 47 de ani. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfinţenia vieţii, l-a trecut în rândul sfinţilor, sub numele de „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ”, cu ziua de prăznuire pe 5 august, data mutării lui la cele veşnice.
Odată cu pomenirea Sfântului Ioan Iacob Hozevitul au început Sărbătorile Sfinţilor Nemţeni. Tot în cinstea sfântului cuvios a fost săvârșită Sfânta Liturghie și la Crăiniceni - Horodiștea, județul Botoșani, localitatea natală a Sfântul Ioan Iacob, unde Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului s-a rugat la biserica aflată în vecinătatea Casei memoriale. Sărbătorile vor continua marți, 6 august 2019, cu hramul Mănăstirii Ceahlău – Schimbarea la Față a Domnului, şi miercuri, 7 august a.c., cu pomenirea Sfintei Teodora de la Sihla, când mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre vor oficia Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sihăstria și Mănăstirea Sihla.
Vă invităm să vizitați și GALERIILE FOTO de la sărbătoarea Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, accesând următoarele linkuri:
(Foto) Slujbă de priveghere în cinstea Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț