Duminică, 9 Iulie 2017
Tudorel Rusu

În această duminică, în istoria Mănăstirii Dagâța din Arhiepiscopia Iașilor s-a mai scris o filă, una marcată de sfinţirea noii biserici de lemn, locaş de cult cu hramul „Maica Domnului Prodromița”. Slujba de târnosire a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în sobor numeros de preoți și diaconi.

Aşezământul monahal de la Mănăstirea Dagâța, aflat pe un tărâm binecuvântat de Dumnezeu, greu accesibil și propice rugăciunii, s-a aflat duminica aceasta la ceas de mare sărbătoare. Numeroşi credincioşi au fost prezenţi la slujba de sfinţire a noii bisericii de lemn din incinta mănăstirii, ce a fost săvârşită de IPS Părinte Mitropolit Teofan. Din soborul co-slujitor au făcut parte și părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarhul Mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, precum și părintele Mihail Roșu, protoiereul Protopopiatului Iași 3.

Sfinţirea bisericii a fost urmată de Sfânta Liturghie arhierească, oficiată pe o scenă special amenajată în curtea așezării monahale. La eveniment au fost prezente și oficialităţi locale.

În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a subliniat faptul că absența lui Dumnezeu în viața omului aduce în mod automat prezența întunericului: „Există, pe de o parte, puterea lui Dumnezeu, iar, pe de altă parte, o anumită putere a întunericului, manifestată în felurite chipuri și în mod special în puterea diavolească. Omul este chemat să fie plin de Dumnezeu, prin credință adevărată și fapte bune. Dacă omul nu are aceste două virtuți - credința și faptele bune - sufletul și cugetul lui sunt cuprinse de puterea întunericului. Oriunde nu este Dumnezeu, diavolul își face loc. În concluzie, dacă nu suntem cu Dumnezeu, cu Biserica Sa și cu faptele bune, ne aflăm, voluntar sau nu, în stăpânirea puterii întunericului, cu toate consecințele negative ce decurg din aceasta”.

La final, ca o încununare a tuturor eforturilor depuse, stareţul Mănăstirii Dagâța, părintele Cleopa Ștefan a fost hirotesit întru protosinghel. În cuvântul de mulțumire, părintele Cleopa le-a vorbit credincioșilor prezenți despre hramul noului locaș de cult - Maica Domnului Prodromița: „Știți cum e într-o familie când copiii vin acasă: prima dată întreabă de mama. De aceea și noi suntem bucuroși că o avem Ocrotitoare a acestui nou locaș de cult pe Maica Domnului, Plecând la casele dumneavoastră, dacă veți fi întrebați de soț, soție, copii sau cunoștințe unde ați fost în această zi, să le spuneți că ați mers pe un deal izolat de lume, unde se ajunge greu, dar unde, cu binecuvântarea lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Înatpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, s-a ridicat o casă monahală și o bisericuță mică, dar în care Maica Domnului este Ocrotitoare. Plecând de aici, să aveți în minte chipul Maicii Domnului Prodromița, pictat prin minune dumnezeiască”.

Primele dovezi ale existenţei Mănăstirii Dagâța datează de pe timpul lui Ştefan cel Mare, aici fiind o mănăstire din lemn înconjurată cu ziduri de piatră. Această primă biserică a fost dărâmată de boierii Carp şi Tautu pentru a-şi împărţi pământul, linia de hotar a proprietăţilor trecând chiar pe terenul mănăstirii. Călugării care vieţuiau acolo la acea dată şi-au ridicat o altă mănăstire, mai la vale, unde apoi s-a format vatra satului Mănăstirea. Zidurile de incintă au fost duse la Ţibăneşti, unde se găsesc şi azi.

Cea de-a doua biserică a Mănăstirii Dagâța, construită din vălătuci de pământ bătuţi pe schelet de lemn, este ctitoria unor credincioşi din satul Mănăstirea, pe nume Calancea şi Sicrieru. Locașul de cult a fost ridicat în anul 1959, dar sfinţit de-abia în anul 1970, când regimul comunist a început să fie mai permisiv. Cei doi ctitori au fost anchetaţi de Securitate, şi, pentru a scăpa de pedeapsă, satul a sărit în sprijinul lor, declarând că biserica a fost clădită cu contribuţii de la toţi sătenii. În interiorul altarului se află Sfânta Masa a primei biserici ridicate la Dagâța. Mânăstirea a fost redeschisă abia în anul 1993 de către Arhiepiscopia Iaşilor, ca mănăstire de călugări. La câţiva metri de biserică se află un monument în amintirea primei biserici clădite aici.

Între anii 2015-2017 s-a ridicat o casă monahală cu Paraclis, având hramul „Maica Domnului Prodromița”. Lucrările de construcție au fost începute în luna mai 2015, sub îndrumarea şi binecuvântarea Înaltprea Sfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Întreaga clădire a fost ridicată în lemn având temelie de beton armat. Construirea aşezământului monahal, s-a făcut sub coordonarea și finanțarea Centrului Eparhial Iasi, lucrările fiind supravegheate de către părintele stareț Cleopa Ștefan.