În contextul celebrării împlinirii a 100 de ani de la momentul Unirii Bucovinei cu Regatul României (28 noiembrie 1918), Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat ieri, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, o slujbă de pomenire pentru toţi cei care au contribuit la desăvârşirea acestui deziderat naţional. La sfârşitul slujbei, la ora 12:00, atât la Catedrala Mitropolitană, cât şi în toate locaşurile de cult de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Iaşilor au fost trase clopotele, ca prinos de recunoştinţă pentru făuritorii Marii Uniri. Prezent la evenimentul comemorativ, prof. univ. dr. Gheorghe Iacob de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, prorector al instituţiei de învăţământ superioare, a rostit un discurs despre contextul şi importanţa evenimentului istoric.
Ieri, 28 noiembrie 2018, s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Regatul României. Pentru a-i cinsti cum se cuvine pe făuritorii acestui moment istoric, începând cu ora 11:30, în bisericile de parohie şi mănăstirile de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Iaşilor, s-au săvârşit slujbe de pomenire, ca adâncă recunoştinţă pentru marii noştri înaintaşi. La sfârşitul acestor slujbe, la ora 12:00, în toate aceste locaşuri de cult s-au tras clopotele.
La Catedrala Mitropolitană din Iaşi, slujba de pomenire pentru făuritorii Unirii Bucovinei cu Regatul României a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. La evenimentul comemorativ au fost prezenţi reprezentanţi ai Centrului eparhial Iaşi, autorităţi locale şi judeţene, reprezentanţi ai Armatei şi reprezentanţi ai universităţilor ieşene.
După citirea rugăciunilor de dezlegare, profesorul universitar doctor Gheorghe Iacob, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi”, a rostit o alocuţiune despre contextul şi importanţa evenimentului istoric. Domnia sa a precizat că „Biserica a avut un rol esenţial în îndeplinirea Marii Uniri. În primul rând, Biserica a contribuit la consolidarea statului lui Cuza şi şi-a afirmat independenţa înaintea independenţei politice, prin organizarea Sinodului, în 1872, care după aceea a dus la Autocefalia din 1885. Biserica a însemnat apărarea identităţii naţionale în Basarabia, în Bucovina şi în Transilvania. (...) La Cernăuţi, Unirea a fost votată în Palatul Sinodal, deci chiar în curtea Bisericii, unde acum funcţionează universitatea”.
De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură cu prilejul acestui eveniment ce se înscrie în sărbătoarea Centenarului Marii Uniri de la 1918. „Cu gânduri de bucurie, şi nădejde în acelaşi timp, ne îndreptăm spre Alba Iulia. Cu nădejde, Îl rugăm pe Dumnezeu să sădească în noi duhul unităţii care să se arate cum ştie El mai bine. Şi îndrăznim şi noi să-L rugăm ca să se manifeste acest duh al unităţii, astfel încât românii să se înţeleagă mai bine, să se ajute mai mult, să se ierte mai statornic unii pe alţii. Să se arate duhul unităţii şi în revenirea acasă a teritoriilor încă înstrăinate, care sângerează atât de adânc, pe trupul real al ţării”, a menţionat Înaltpreasfinţia Sa în cuvântul adresat celor prezenţi la slujbă.
La finalul slujbei, conform rânduielii, s-au ridicat ofrandele pentru slujba Parastasului şi s-a cântat „Veşnica pomenire”. (Tudorel Rusu, Ioana Stoian)