Reluând firul tradiţiei Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române existente la Iaşi din 1910, la 4 martie 1994 s-a reînfiinţat Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române - filiala Iaşi, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, având ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva.
Mi-a revenit cinstea de a fi aleasă preşedintă a Societăţii, alegându-se, totodată, prin vot colectivul de conducere al Societăţii: doctor Zenovia Preda a fost aleasă vicepreşedintă, ing. Rodica Osadet a fost aleasă secretară, iar alte şase doamne au fost desemnate consiliere pe diverse probleme - catehizare, caritate, economice, învăţământ, tineret, juridice şi relaţii externe. Pentru început, întâlnirile de lucru săptămânale aveau loc în Sala „Iustin Moisescu“, apoi sediul nostru a fost la casa parohială a Bisericii „Sfinţii Petru şi Pavel“ - Bărboi.
De la început, Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române (SOFR) - filiala Iaşi şi-a propus ca obiective prioritare întărirea credinţei ortodoxe prin reînvierea virtuţilor creştine în familie, şcoală şi societate, prin activităţi misionare, de caritate şi asistenţă socială. Prioritare au rămas acţiunile filantropice, având în vedere sărăcia ce generează adevărate drame cu consecinţe atât de grave în viaţa semenilor noştri. Nu s-au neglijat nici activităţile culturale, acestea constituind o componentă importantă a activităţii Societăţii, organizându-se multiple şi variate întâlniri de suflet şi pentru suflet la spitale, cămine de bătrâni, şcoli şi grădiniţe, întâlniri prilejuite de marile sărbători ale creştinătăţii, de hramul unor biserici etc. Am căutat să răspundem apelurilor disperate venite din diferitele părţi ale Moldovei şi nu numai. Cereri de tot felul (ajutor material, de obicei) de la bătrânii măcinaţi de sărăcie, tristeţe şi însingurare, corăbii ce plutesc în derivă, fără ţintă, fără scop, fără a fi cuiva de folos în lumea asta mare, de la oameni bolnavi, fără speranţă, fără posibilităţi materiale, lipsiţi de înţelegerea celor din jur, de la adolescenţi fără orizont, derutaţi, dezorientaţi, blazaţi înainte de vreme; de la femei cu mulţi copii, lipsiţi de tatăl lor plecat spre alte zări, mame care îşi puneau problema hranei de zi cu zi, fără a îndrăzni măcar să ceară mai mult de la viaţă.... Apeluri de la bărbaţi în puterea vârstei, fără loc de muncă, purtând în suflet gustul amar al înfrângerii şi nedreptăţii sociale, de la familii rămase pe drumuri, fără agoniseala de-o viaţă, nimicită de foc sau apă. Apăreau şi cazuri limită, boli grave ce necesitau o intervenţie costisitoare şi rapidă, sau mai trist: oameni care părăseau această lume şi nu-şi puteau găsi „binemeritata odihnă“ pentru că nu avea cine să-i îngroape. La toate acestea a încercat să răspundă Societatea noastră, pe lângă activităţile prinse în programele de lungă durată, cu modestie, devotament şi dăruire creştinească faţă de semenul aflat la nevoie. Membrele SONFR s-au străduit să găsească modalitatea prin care să ajute în toate situaţiile. În urma anchetelor sociale efectuate pe teren, SONFR - filiala Iaşi a reuşit ca după o perioadă de timp să aibă o evidenţă clară asupra situaţiei referitoare la cei care aveau nevoie de ajutor sub o formă sau alta, dându-ne seama de cazurile cu adevărat critice unde se impunea o intervenţie de urgenţă. Astfel, un număr de o sută de familii din Iaşi au fost mereu în atenţia noastră, constând din partea noastră în ajutoare cu alimente, medicamente, obiecte de îmbrăcăminte, uneori şi bani pentru plata întreţinerii. În grija Societăţii SONFR - filiala Iaşi au fost în permanenţă şi cei aflaţi în diverse instituţii: Spitalul TBC „Cantacuzino Paşcanu“ Iaşi, „Spitalul CFR“ Iaşi, Spitalul de copii „Sf. Maria“ Iaşi, Spitalul de copii „Doctor Cluny“, Maternitatea „Elena Doamna“, Căminele de bătrâni „Sf. Cuvioasă Parascheva“ şi „Constantin şi Elena“, Penitenciarul din Iaşi şi Cantina săracilor de pe lângă Biserica „Sf. Haralambie“, unde, timp de un an (1994-1995), am oferit hrană în fiecare duminică la 150-200 de persoane. Un eveniment deosebit în viaţa SONFR a fost încredinţarea Societăţii noastre Bisericii cu hramul „Sf. Atanasie şi Chiril“, în care cei doi slujitori ai Sfântului Altar, regretatul pr. Dan Mihai Ciomaga şi pr. Dumitru Păduraru, parohul actual, ne-au fost alături în strădania noastră de a-i ajuta pe cei aflaţi în impas.
Paleta activităţilor desfăşurate în cei 10 ani de SONFR - filiala Iaşi a cuprins nenumărate alte activităţi de suflet şi pentru suflet cu ecou în întreaga Moldovă. Spaţiul restrâns al articolului nu ne permite detalierea acestor aspecte şi doresc să mulţumesc pe această cale doamnelor din Societatea noastră care au dovedit devotament şi dăruire aparte atât în activităţile filantropice, cât şi în cele cultural-misionare. Îmi face o deosebită plăcere să le amintesc numele, cu un sentiment de recunoştinţă pentru modul în care, cu suflet, pasiune, smerenie şi competenţă, au contribuit la îndeplinirea atâtor obligaţii şi îndatoriri ale SONFR - filiala Iaşi în decursul celor 10 ani (1994-2004): regretatele Zenovia Preda, Maria Carp şi Margarita Vlad împreună cu Iulia Simionescu, Viorica Ene, Vidraşcu Profira, Olaru Paraschiva, Boureanu Maria, Lefter Elena, Munteanu Nina, Roman Maria, Amarandei Maria, Orhei Emilia, Iftode Valeria, Ţicu Maria, Cojocaru Loreta, Filon Valeria, Bârlădeanu Laura, Moise Elisabeta ş.a. Îndreptăm gânduri de mulţumire şi recunoştinţă către toţi acei care s-au dovedit cu adevărat oameni de suflet în momente grele pentru semenii lor. După cei 10 ani (1994-2004), având binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, pentru a mă retrage din funcţia de preşedintă a SONFR - filiala Iaşi, activitatea Societăţii a decurs în mod firesc cu aceeaşi aplecare pentru toţi cei care aveau nevoie de ajutor, în funcţia de preşedintă fiind, de data aceasta, regretata Margarita Vlad, cu rezultate meritorii în activitate: retrocedarea clădirii ce a aparţinut Societăţii, în care a funcţionat Liceul ortodox de fete, înfiinţat de prinţesa Olga Sturdza - preşedinta Societăţii până în 1948, obţinerea statutului de societate autonomă pentru filiala SONFR din Iaşi, aceasta devenind SOFR etc. În prezent, preşedintă a SOFR este Rodica Şoronescu, care împreună cu un inimos comitet de conducere al Societăţii, desfăşoară o rodnică activitate pusă în slujba aceluiaşi scop nobil: grija faţă de semeni. (Angela Olariu, preşedintă de onoare a SOFR Iaşi)