Primul eveniment din cadrul celei de a IV-a ediții a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași a avut loc în această seară, 29 septembrie 2021, la Sala „Iustin Moisescu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan Iași. Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul și prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță au discutat despre cum monahismul și muzica psaltică adună oamenii împreună la rugăciune.
Dezbaterea de miercuri seara, moderată de jurnalistul și realizatorul TV Răzvan Bucuroiu, director fondator al Editurii Lumea Credinței, reprezintă primul eveniment din acest an, marca IBMF. Deși discuția a fost programată inițial să aibă loc în sala „Henri Coandă” a Palatului Culturii din Iași, din cauza contextului pandemic actual și având în vedere panta ascendentă a cazurilor de îmbolnăviri și riscurile aferente adunărilor din jurul evenimentelor publice, echipa de organizare a decis ca dezbaterea să aibă loc în sala „Iustin Moisescu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan, și să fie transmisă online pe conturile de socializare ale IBMF și doxologia.ro. Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită aici: IBMF 2021 - Dezbatere publică - „Monahism și psalmodie”.
În incipitul discuției, domnul Răzvan Bucuroiu a subliniat faptul că an de an, Festivalul de Muzică Bizantină face din Iași capitala melosului bizantin, aducând în cetatea ocrotită de Sfânta Cuvioasă Parascheva psalți și coruri din toată lumea ortodoxă spre a-i cânta lui Dumnezeu asemenea îngerilor.
Întrebat fiind dacă Mântuitorul, în timpul petrecerii vieții sale pământești a cântat, PS Părinte Nichifor a evidențiat faptul că, în Sfânta Evanghelie după Matei există un argument relevant în acest sens:
„La Cina cea de Taină, Mântuitorul „a cântat cântare de laudă alături de ucenicii săi, ieșind spre Muntele Măslinilor, lucru care nu este deloc neobișnuit dacă ne gândim că există o întreagă tradiție încă din Vechiul Testament, unde aflăm despre cântarea Regelui David, care vindeca crizele lui Saul și care era considerată de mulți teologi un soi de terapie, un fel de exorcism muzical, care fiindu-I închinată lui Dumnezeu avea un efect nu doar de liniștire, ci de îndepărtare a duhurilor. Apostolii înșiși, pe de altă parte, îndeamnă la cântare. Spre exemplu, Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Efeseni îi îndeamnă pe credincioși să înalțe cântări de psalmi Domnului. Mai târziu, în Epistola Sfântului Apostol Iacov se spune că dacă este cineva cu inimă bună să cânte psalmi, arătând că atunci când omul are inimă bun, prin cântarea de psalmi nu doar aduce mărturie de laudă Domnului, ci poate înveseli, poate îmbărbăta, poate îmbuna și pe cel de lângă el. Esențial este faptul că muzica nu este altceva decât preaplinul inimii îndreptat spre Dumnezeu și unit cu Dumnezeu, stabilindu-se astfel o legătură de laudă”.
După ce a subliniat câteva detalii legate de cântarea părinților pustiei, dar și de modul în care se leagă formele de asceză aspră și de izolare cu cântarea, Prof. Nicolae Gheorghiță a arătat, apoi, particularitățile muzicii psaltice, adevărata emblemă a artei bizantine:
Muzica bizantină este de departe cea mai longevivă formă de cântare bisericească. Chiar dacă în 1453 Constantinopolul a fost cucerit, ea a reușit să rămână ca un numitor comun al învățăturii ortodoxe, să fie cultivată indiferent de regimurile politice, indiferent de administrațiile sub care țările ortodoxe au trecut cu o forță cu totul extraordinară. Acest lucru a fost posibil și datorită acelei relații speciale dintre dascăl și ucenic, unul dintre elementele cheie ale spiritualității bizantine [...]. Muzica bizantină este, prin definiție, monodică. Este, practic, o singură linie melodică, care poate fi interpretată fie solistic, fie de mai mulți cântăreți, fiecare după puterea și după educația sa muzicală. Sigur, există o tradiție a acelei pedale sonore pe care noi o numim ison și pe care se construiește întreaga cântare. Un alt element esențial care definește muzica bizantină este acela că ea se interpretează cu vocea. Nu există un alt organ, un alt instrument decât cel cu care ne-a înzestrat Dumnezeu [...]. Trebuie să cunoaștem, apoi, faptul că până în finalul secolului al IX-lea, deși exista un entuziasm al cântării și peste tot se formau coruri, nu exista notație muzicală. Ea apare, astfel, atât în lumea creștină, latină și bizantină, cât și la evrei, iar din acel moment se produce un boom liturgic cu totul extraordinar, pentru că în final muzicienii au rudimente de notație”.
Alături de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul și prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, la evenimentul de miercuri seară au mai fost prezenți de la distanță, prin intermediul unor înregistrări special realizate pentru acest moment, Corul monahal de la Schitul „Sfântul Dimitrie” - Lacu din Sfântul Munte Athos, condus de părintele Ioan Lakoschitiotul, care a intonat un fragment al cântării „Slavă... Și acum...” de la Vecernia praznicului Bunei Vestiri, pe glasul 6, de Petru Filanthidis, dar și părintele profesor Damaskinos Olkinoura, care a prezentat câteva idei legate de muzica psaltică din dublă perspectivă: experiența personală din Sfântul Munte Athos și din Finlanda (unde este și cadru didactic la Universitatea de Est).
Seara s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri legate de subiectele dezbătute în cadrul întâlnirii.
Mâine dimineață, începând cu ora 8.00, la Catedrala veche „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” va avea loc Sfânta Liturghie, iar răspunsurile liturgice vor fi oferite de către membrii Corului bărbătesc „Sfântul Iosif Naniescu” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, dirijat de lect. dr. pr. Ionuț Nastasă, directorul artistic IBMF. În continuare, de la ora 10.00, în sala „Iustin Moisescu” va avea loc Festivitatea de deschidere a celei de a IV-a ediții a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași, iar începând cu ora 13.00, prof. dr. Georgios Konstantinou din Grecia va susține primul atelier de muzică bizantină – „Tehnica dirijorală a corului psaltic prin prisma tradiției orale și scrise”.
Joi seara, de la ora 19.00, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași va avea loc Concertul de deschidere a Festivalului. Invitații evenimentului sunt: Grupul Psaltic al Mănăstirii Nera (România), Ansamblul „Cappella Romana” (SUA), Corul „Sfântul Romanos” din Beirut (Liban), drd. Ammar Awad (Siria), Ribale Wehbe (Liban) și Anamaria Maranda, solista câștigătoare a Concursului Solistic Online de Muzică Psaltică - Categoria B.
Conform comunicatului transmis de organizatori, întâlnirile directe cu invitații IBMF vor fi posibile doar liturgic, în cadrul slujbelor, anume la Sfânta Liturghie și la slujba Privegherii. Astfel, toate evenimentele desfășurate sub marca Festivalului de Muzică Bizantină vor fi transmise live pe rețelele de socializare IBMF și Doxologia.ro.
Detalii despre cea de-a IV-a ediție a IBMF, precum și programul complet, puteți găsi pe site-ul festivalului - www.ibmf.ro - precum și pe pagina de Facebook .